Soiuri românești de viță de vie

Soiurile de viță de vie cultivate în România în perioada post-filoxeră, extrem de valoroase și care merită o atenție deosebită sunt:

Băbească Neagră

Soi vechi românesc, răspândit la început în Moldova în podgoria Nicorești, este un soi care poartăa cu sine o istorie de secole întregi, mărturie stând chiar scrierile cronicarilor de la începutul secolului XIV. Caracteristicile deosebite ale soiului nu au fost afectate major de trecerea timpului, ci au rezistat modernizării sortimentului.

Soi vechi românesc, răspândit la început în Moldova în podgoria Nicorești, este un soi care poartă cu sine o istorie de secole întregi, mărturie stând chiar scrierile cronicarilor de la începutul secolului XIV. Caracteristicile deosebite ale soiului nu au fost afectate major de trecerea timpului, ci au rezistat modernizării sortimentului.

Busuioacă de Bohotin

Rafinamentul și persistența acestui soi sunt oferite mai întâi de originea sa veche, considerată a fi grecească, dar și de strădania descoperirii și înmulțirii sale în localitatea Bohotin din Moldova, de unde îi provine și numele. Acest soi se cultivă astăzi în țara noastră mai ales în podgoriile Huși și Dealu Mare. Vinul de Busuioacă obținut este un vin cu un gust deosebit, de culoare rubinie, dulce sau demidulce. Tăria sa alcoolică este în jur de 11-12,5 vol.%, având o aciditate moderată. Compușii fenolici dau complexitate vinului și o anumită asprime, aroma intensă subliniind nota delicată a acestui vin, cu un gust deplin. Suportă o învechire de aproximativ 8-15 ani, când atinge stadiul de excelență.

Crâmpoșie

Este un soi românesc cu un trecut îndelungat, dar care a acumulat bogăția anilor scurși într-un mod interesant. Prin fecundarea liberă a acestuia a fost obținut soiul „Crâmpoșie selecționată”, ce a înlocuit în zilele noastre vechiul soi Crâmpoșie. Se regăsește în mod special în podgoriile Drăgășani și Dealu Mare, dar, mai nou, și în alte zone. Vinul rezultat este unul alb, sec, încadrat consumului curent, cu o tărie alcoolică moderată, plin de vioiciune, transmițând entuziasm și bucurie celui care îl savurează.

Fetească Albă

Acest soi vechi românesc este cel mai răspândit soi din țara noastră, consecință a adaptării complexe la condițiile climatice și de sol din podgoriile noastre. Prin urmare, se cultivă în numeroase centre viticole, în special în Transilvania, Moldova, dar și în podgoria Dealu Mare.

Vinurile obținute din acest soi sunt albe, de înaltă calitate, seci sau demiseci, cu o tărie de 11-12 vol.%. Sunt vinuri catifelate, rafinate, cu o aciditate moderată. Nu în mod întâmplător Feteasca Albă este un vin medaliat în competiții naționale și internaționale, fapt ce dovedește calitatea extraordinară a soiului care zămislește un asemenea vin.

Feteasca Neagră

Trăgându-și originea din vremurile dacice și provenind prin selecție din vița sălbatică, acest soi românesc este cultivat cu succes și astăzi, fiindu-i recunoscută calitatea extraordinară. Se întâlnește în podgoriile Moldovei, dar și în podgoriile Dealu Mare, Ștefănești, precum și în alte numeroase zone viticole. Vinul rezultat din acest soi este roșu și poate fi sec, demisec sau chiar demidulce. Nuanțele roșii-rubinii intense sunt îmbietoare, parfumul său amintește de fructele de pădure și de prune uscate. Apoi gustul... gustul nu dezamăgește ceea ce culoarea și aroma anunțau, ci desăvârșește această licoare, unde aciditatea echilibrată devine ispititoare. Cu o existență atât de lungă și cu o valoare bine conturată, soiul Fetească Neagră dă naștere unui vin memorabil, o reală delectare a simțurilor.

Feteasca Regală

Este considerat unul dintre cele mai valoroase soiuri românești, originar din județul Mureș, astăzi fiind răspândit în majoritatea podgoriilor din țara noastră. Zonele prielnice pentru cultivarea lui sunt: Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Crișana și Maramureș. Vinurile care se obțin sunt vinuri albe, de bună calitate, dar și vinuri spumante. Este un vin sec, cu o tărie alcoolică de 10-11,5 vol.%, a carui aroma florală îl transformă într-un vin persistent, zglobiu, iar gustul ispititor îl face să fie foarte apreciat. Dacă va fi fermentat timp de un an de zile, acest vin tânăr iși va păstra aroma proaspătă și ademenitoare. Un vin grandios extras dintr-un soi care iși merită numele... o desfătare Regală...

Frâncușa

Întâlnit în prezent îndeosebi în podgoria Cotnari, acest soi românesc datează de câteva secole. Vinul rezultat este alb, rafinat, cu o bună aciditate, sec. Culoarea sa gălbuie se găsește în perfectă armonie cu mireasma bogată și gustul persistent. Tăria sa este echilibrată și se vinifică fie singur fie alături de alte soiuri din sortimentul de Cotnari (Tămâioasa românească, Grasa, Fetească Albă).

Galbenă de Odobești

Cunoscut în Evul Mediu sub denumirea de Galbenă de Căpătanu (sugerând posibila sa origine din comuna Căpătanu de langa Odobești), acest soi s-a menținut până în zilele noastre, semn al unei tradiții de care ne putem încă bucura. Este cultivat, în continuare, în zona Moldovei, pe o suprafață restrânsă, în podgoriile Odobești și Cotești. Vinurile obținute sunt albe, seci, ușoare, cu o aciditate ridicată, mai slab alcoolice. Gustul lor foarte aromat îl face ușor de băut, oferind o senzație plăcută, durabilă.

Grasă de Cotnari

Cu o vechime de peste șapte secole, acest soi din țara noastră are o viață legendară. Ștefan cel Mare a apreciat vinul obținut din acest soi, dându-i numele de Grasă de Cotnari și aducându-l din zona Transilvaniei și în Țara Moldovei. Astăzi soiul se cultivă mai ales în centrele viticole Cotnari și Hârlău. Vinul obținut este alb, cu o tărie de 11,5-12,5 vol.%, bogat în zaharuri. Strugurii sunt culeși după ce au ajuns la maturitate, oferind o aromă îmbietoare, rafinată, cu mireasma dulce și florală. Culoarea galben aurie, cu nuanțe verzui, îi sporește noblețea și îi împlinește gustul dulce.

Șarba

Este un soi tânăr ce promitea o aromă inedită și o culoare aurie încă de la obținerea sa prin fecundare liberă din soiul Tămâioasă românească, în anul 1972, la Stațiunea de Cercetare de la Odobești. A continuat să fie cultivat în podgoriile din sudul Moldovei, în mod special în județele Vrancea și Galați. Vinul rezultat din acest soi este unul alb, de înaltă calitate, putând fi sec sau demisec, cu tărie alcoolică este de 11-12 vol.%. Este un vin cu mireasmă trandafirie și gust delicat.

Tămâioasă românească

Originar din Grecia antică, acest soi a fost adus și cultivat din timpuri îndelungate și pe pământurile românești. Este un soi care iși perpetuează de secole caracteristicile unice, rafinate, intense. În țara noastră se găsește în principal în podgoriile Cotnari, Dealu Mare, Ștefănești Argeș, Dealurile Craiovei, Drăgășani, Pietroasa.

Vinurile din soiul Tămâioasă românească sunt vinuri albe, dulci și demidulci, cu o tărie de 11,5-12,5 vol.%, bogate în zaharuri. Aroma intensă distinctă, dulce și florală, este completată degustul perfect echilibrat, ispititor, cu aciditate moderată. Vinul emană prețiozitate și o savoare îmbietoare, redate și de nuanța aurie. Vei ști că ai găsit un vin nobil, care nu se uita...

Zghihara de Huși

Este un soi românesc ce datează de mai multe secole, fiind cultivat de multă vreme în podgoria Huși. Este destinat obținerii vinurilor albe, de consum curent. Acestea vor avea o bună aciditate și o tărie alcoolică de 10-11 vol. %, ce redau prospețime, lejeritate și plăcerea de a le savura pe îndelete.

Podgorii românești cu care ne mândrim

Care sunt cele mai cunoscute podgorii din România și ce vinuri le fac cinste

Citește articolul
Mergi sus