Ce spun fermierii: Emma Dinu - "Este un moment de răscruce, în care producția interna are șanse reale de a se afirma"
29.04.2020
Ce spune economistul cramei Lacerta Winery despre situația actuală și perspectivele fermierilor
Pentru numeroase crame din România, starea de urgență a dus, invariabil, la o redefinire urgentă și majoră a business-ului. În condițiile închiderii sectorului HoReCa, numeroase afaceri au fost nevoite să caute canale alternative de desfacere. Este și cazul cramei north_east Lacerta Winery , unde am stat de vorbă cu doamna Emma Dinu, despre situația dificilă pe care o traversează cei din sectorul viti-vinicol.
Tot mai mulți jucători din domeniul agricol se plâng de această criză. În ce măsură v-a afectat situația actuală activitatea și piața de desfacere?
Lacerta este un produs Premium destinat îndeosebi pieței HoReCa. Închiderea temporară a acestui segment (restaurante, baruri, hoteluri) a dus la pierderea aproape totală a pieței de desfacere.
Ce măsuri ați luat la Lacerta Winery pentru a asigura supraviețuirea afacerii în această perioadă?
Clienții noștri obișnuiți sunt izolați la domiciliu, astfel încât am căutat să ne reorientăm către canalele prin care vinurile noastre pot ajunge rapid la ei. În acest sens am pus un accent deosebit pe vânzările on-line (prin intermediul site-ului nostru și altor site-uri specializate). În același timp am păstrat un focus pe Wine-Shop-uri (cele care au rămas deschise în această perioadă), pe care clienții le accesează în mod constant pentru a-și reface stocul de vin de acasă.
Dumneavoastră aveți o prezență bună și în mediul online, în magazinele de profil. Cum vi se pare evoluția comenzilor venite din online? Pot suplini măcar o parte din pierderile generate de coronavirus?
Lipsa elementului esențial, al libertății de mișcare, afectează confortul psihic al consumatorului. Acele întâlniri la un pahar de vin, cinele cu asocieri de gastronomie și vin au dispărut momentan. Consumul casnic nu poate suplini aceste consumuri HoReCa.
Magazinele online reușesc doar să creeze sentimentul că supraviețuim iernii, până ce primăvara va ajuta copacii să înfrunzească și plantele să revină la viață. Nu vorbim de performanță, vorbim de supraviețuire. În concluzie, evoluția comenzilor online nu este așa de spectaculoasă precum s-ar crede, ținând cont de perioada grea din punct de vedere al libertăților de mișcare sau socializare.
Credeți că internetul poate fi un amplificator de business pentru fermieri în această perioadă și chiar pe viitor, comparativ cu canalele obișnuite de desfacere?
Dacă ambele componente ale ecuației consideră internetul ca un mijloc bun de comunicare, fermierii au aptitudini de utilizare a lui și au instrumente care îi ajută să îl utilizeze, internetul poate fi un suplinitor parțial al canalelor de desfacere obișnuite. După trecerea crizei, el poate reprezenta un plus la canalele clasice.
Care este secretul unei crame capabile să supraviețuiască acestei lupte acerbe?
În primul rând unitatea echipei. Comunicarea trebuie să fie foarte bună între membrii ei. O cramă de tip boutique, precum Lacerta, este ca o familie.
În al doilea rând flexibilitatea, mișcările rapide în piață, abilitatea de a găsi soluții fără a trece prin șiruri decizionale lungi, de tip corporatist.
În al treilea rând încrederea în produsele proprii. Aceasta poate construi în timp un suport incredibil pentru toți cei care produc și vând aceste vinuri. De asemenea deciziile de marketing inspirate aplicate la momentul oportun pot aduce un avantaj în aceasta luptă acerbă.
Credeți că exporturile pot fi o soluție salvatoare pentru viticultori?
În continuare exportul de vin romanesc este insignifiant, ca procent. Statul nu are o politică de susținere, eforturile sunt făcute individual de fiecare cramă. Lipsa imaginii de țară face ca eforturile să fie mari. Vinul romanesc de calitate nu este atât de accesibil financiar, de aceea trebuie susținut pe piețele externe mult mai intens decât pe piața românească.
Se poate începe cu produse de tip retail, mai ieftine, după care se poate construi pe segmentul premium, atunci când numele cramei devine cunoscut consumatorilor de pe piețele externe. Sau se poate construi curajos, dar cu răbdare, direct pe segmentul de calitate, așa cum încercăm noi.
Tot procesul durează mulți ani și oricum trebuie parcurs, indiferent dacă există sau nu criza COVID-19. În cazul nostru am avut o evoluție procentuală din totalul vânzărilor de la 2% în anul 2011 la 15% în anul 2019. Încercăm ca în aproximativ 5 ani să ajungem la un procent de 30%.
Ce rol au fermierii români în condițiile crizei de coronavirus?
Cred că rolul principal este acela de asigurare a prezenței pe piață a unor produse alimentare de calitate bună, la prețuri rezonabile. Este clar că perioada este foarte tentantă pentru creșteri de preț ale produselor (uneori aberante ca de exemplu prețul mânușilor sau măștilor de unică folosință). Dar în același timp este un risc mare de pierdere a unui segment de consumatori, în special cei care vor fi vizibil afectați financiar de aceasta criză.
Ce sfaturi aveți pentru colegii fermieri, ca să treacă cu bine de aceste vremuri nesigure?
Fiecare sa-și evalueze foarte bine resursele financiare astfel încât această perioadă să fie trecută cu bine, cu cheltuieli cât mai cumpătate. Este foarte important ca tot personalul să fie activ și activitatea să se desfășoare normal. Agricultura în general și viticultura/vinificația în cazul nostru nu au cum să se desfășoare în condiții de șomaj tehnic.
Ce mesaj ați transmite consumatorilor români în aceste momente?
Este un moment de răscruce, în care producția interna are șanse reale de a se afirma. Cred că după această criză vom privi cu mai multă încredere tot ceea ce este „made în România”.