Folosirea incorectă a produselor de protecție a plantelor, motor pentru proliferarea bolilor și dăunătorilor
16.05.2019
EDITORIAL: De ce nerespectarea recomandărilor producătorilor ne poate costa scump pe termen lung
În ultimii 50 de ani, fereastra de eficacitate a produselor pentru protecția plantelor, de la lansarea comercială și până la observarea apariției unei forme de rezistență a scăzut de 20 ori. Dacă în anii ’60, de exemplu, a durat chiar și 40 de ani până când s-a descoperit că Pyrenophora spp a căpătat rezistență la substanțele active din clasa organomercurialelor, în anii 2000, acest interval a scăzut la mai puțin de 2 ani, în cazul unor strobilurine. Datele north_east FRAC arată clar un trend periculos.
Dacă fermierii continuă să folosească incorect produsele de protecție a plantelor, în curând s-ar putea să rămână fără opțiuni. Motivele sunt simple: companiile producătoare nu vor putea ține pasul cu dăunătorii și patogenii și, destul de probabil, s-ar putea dovedi și ineficient din punct de vedere economic să mai facă asta. Mai exact, agenții patogeni și dăunătorii ar putea căpăta rezistență mult mai rapid, comparativ cu ritmul în care se descoperă, testează și lansează noi substanțe active. Pe de altă parte, cui i-ar mai conveni să investească zeci sau sute de milioane de euro în cercetarea și dezvoltarea unor noi substanțe, bani pe care nu i-ar mai putea recupera într-unul sau două sezoane de vânzare a unui produs la care a apărut deja rezistență?
Diferența dintre teorie și practică
Teoretic, folosirea corectă a produselor de protecție a plantelor ar trebui să reducă acest risc aproape de zero. Practic, însă, avem o proliferare a lor. De ce? Cauzele sunt multiple, dar au câțiva numitori comuni: lipsa de informare și ignoranța. Deși toate produsele omologate pentru protecția plantelor vin cu informații complete și recomandări de aplicare, acestea nu sunt respectate de multe ori.
Nu însă la nivelul aplicării produsului respectiv, ci la nivel macro, în cadrul programului de tratamente, sau de la un sezon la altul. Concret, degeaba se respectă doza și momentul aplicării, dacă tratamentul cu același produs este repetat iar și iar, fără a utiliza produse cu moduri diferite de acțiune.
Cum apare rezistența rezistența la PPP
(PPP - produse de protecție a plantelor)
În orice populație este posibil să existe un individ cu o mutație care să ofere rezistență. În mod normal, frecvența poate fi de 1 la 1 miliard de spori sau patogeni. Însă, în cazul unui tratament cu fungicid, în special de eradicare, proporția formelor rezistente devine mult mai mare, conform principiului supraviețuirii indivizilor cel mai bine adaptați. Dificultatea de a controla o boală apare atunci când ponderea indivizilor rezistenți devine 1 la 100 sau chiar 1 la 10 din populația de patogeni.
Acesta este și momentul în care problema devine cu adevărat vizibilă. Adeseori, rezistența pare să apară brusc, deoarece această pondere crește adeseori nedetectată. Dacă un tratament eradicativ cu fungicid este eficient și doar câțiva indivizi rezistenți supraviețuiesc, selecția se face foarte rapid, iar problema va apărea repede. Dacă eficiența scade la 70-80%, atunci rezistența populației se va manifesta mai încet.
Cercetătorii cunosc multe mecanisme prin care patogenii sau dăunătorii devin rezistenți la acțiunea substanțelor active: alterarea proteinei țintă, care nu va mai fi sensibilă, creșterea producției respectivei proteine, dezvoltarea unui mecanism metabolic alternativ, care să ocolească respectiva țintă, metabolizarea fungicidului sau excluderea substanței din mediul celular prin intermediul proteinelor transportatoare etc.
Care sunt patogenii cu cel mai mare risc de dobândire a rezistenței
Comitetul de Acțiune împotriva Rezistenței la fungicide a identificat o serie de north_east boli de mare risc din acest punct de vedere. Din păcate, majoritatea sunt și bolile cele mai păgubitoare și mai des întâlnite în culturile agricole:
- Alternaria spp
- Botrytis cinerea
- Plasmopara viticola
- Venturia inaequalis
- Podosphaera xanthii
- Blumeria graminis
- Corynespora cassiicola
- Dydimella bryoniae
- Pyricularia oryzae
- Ramularia collo-cygni
Pe lângă acestea, există alți 35 de agenți patogeni catalogați cu risc mediu, deoarece selecția se produce încet sau apare pe arii restrânse. Restul patogenilor prezintă risc scăzut de apariție a rezistenței deoarece evoluția apare ori încet și în arii izolate, ori indivizii pot prezenta rezistență la o singură clasă de fungicide, însă pot fi combătuți de altă clasă de produse. Cert est că o utilizare incorectă a fungicidelor va da o șansă cipuercilor să se adapteze, iar modificările genetice ulterioare vor fi mai rezistente și mai greu de învins.
Managementul rezistenței: soluția pe termen lung
Specialiștii recomandă o metodă simplă și eficientă de a evita apariția rezistenței: folosirea alternativă a produselor cu moduri diferite de acțiune. Un program de tratamente care respectă aceste recomandări nu va permite ca agenții patogeni să se adapteze. Chiar dacă, pe termen scurt, ar putea implica costuri mai mari, pe termen lung această strategie nu este doar mai ieftină, ci și mai viabilă, atât pentru fermier, cât și pentru fermierii vecini.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 15 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. În prezent, Dinu semnează articole pentru agenția News.ro. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.
