Importanța combaterii bolilor din cultura de porumb
25.05.2020
O verigă foarte importantă pentru o tehnologie performantă și completă o reprezintă combaterea bolilor din cultura de porumb.
Porumbul este cea mai cultivată plantă din România cu peste 2,5 milioane hectare cultivate în fiecare an, iar în cadrul Uniunii Europene, România se clasează pe primul loc atât ca suprafață cultivată cu porumb, dar și la producția totală de porumb boabe.
Producțiile din ce în ce mai mari obținute de fermierii români la cultura de porumb, se datorează în special tehnologiilor de înaltă performanță aplicate. O verigă foarte importantă pentru o tehnologie performantă și completă o reprezintă combaterea bolilor din cultura de porumb.
Pierderile de producție din cauza bolilor pot ajunge până la 50%
Cultura de porumb este atacată pe parcursul vegetației de numeroase boli, iar pierderile provocate de acestea pot ajunge până la 50% în anii prielnici dezvoltării agenților patogeni.
Rugina porumbului – Puccinia sorghi
Agentul patogen atacă de cele mai multe ori spre sfârșitul perioadei de vegetație, când pe frunze apar pete gălbui, între nervuri, vizibile pe ambele fețe. În dreptul petelor, subepidermic, se formează lagăre de spori de vară, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brună – deschis. Ceva mai târziu apar lagărele cu spori de rezistență, brune-negricioase care pot produce în frunză crăpături pline cu un praf negru.
În țara noastră, această ciupercă are ca plantă gazdă măcrișul, de pe care sporii vin pe porumb, dar poate apărea chiar dacă măcrișul nu este prezent, căci sporii de vară-toamnă rezistă pe resturile vegetale, de unde sunt duși în anul următor de vânt sau de insecte și ajung din nou pe porumb. Atacul se manifestă mai agresiv pe culturile semănate târziu sau pe hibrizii cu o perioadă lungă de vegetație.
Pătarea cărbunoasă a frunzelor de porumb – Cochliobolus carbonum
Este una dintre cele mai păgubitoare boli ce apare la cultura de porumb, fiind răspândită în întreaga lume. Cel mai afectat de această boală este porumbul dulce.
Acest agent patogen atacă toate organele vegetative și generative ale porumbului, în special rădăcina, tulpina, frunzele, dar și boabele. Spori ai ciupercii de culoare neagră și leziuni apar și pe inflorescențe. Temperatura de la care incubează acest agent patogen este de 24º C.
Pătarea cenușie a frunzelor de porumb (helmintosporioza) – Exserohilum turcicum
Acest agent patogen atacă frunzele, tulpinile și mai rar știuleții. Încă din faza de răsărire pe frunze se manifestă pete de culoare deschisă, care unindu-se formează striuri de culoare brună. Mai târziu, striurile sunt acoperite de un strat de spori de culoare închisă. Ulterior aceste zone se rup, ducând la sfâșierea frunzelor și la uscarea lor. Striurile brune apar și pe tulpini și pe tecile frunzelor.
Umiditatea ridicată și temperaturile de 20 - 30º C fac ca boala să se dezvolte rapid.
Primele simptome ale bolii apar în luna iunie și constau în apariția de leziuni mici, transparente, de formă circulară până la ovală, de 1-4 cm în diametru și halou gălbui. Leziunile pot fuziona și formează zone necrotice întinse, care se pot dezvolta pe tecile frunzelor, pănuși și știuleți. Frunzele infectate se îngălbenesc și mor, iar creșterea plantelor este inhibată. Cea mai mare intensitate a atacului poate fi observată în august și septembrie.
Dezvoltarea bolii este favorizată de perioadele ploioase cu temperaturi joase din timpul perioadei de vegetație, astfel că regiunile umede și reci sunt predispuse la atacul acestei ciuperci.
Atacul este sever atunci când, la finalul perioadei de vegetație, pe sol rămân resturi infectate iar porumbul este cultivat în monocultură.
Pe lângă boli, ce mai afectează cultura de porumb în timpul vegetației?
Plantele de porumb sunt supuse pe timpul perioadei de vegetație mai multor factori de stres, ceea ce sensibilizează plantele la atacul de boli, iar potențialul maxim de producție nu este atins.
În perioada răsăritului porumbul este supus stresului manifestat de temperaturile scăzute. Înainte și pe perioada înfloritului porumbul se luptă cu atacul de boli, temperaturi caniculare și secetă pedologică extremă, iar spre finalul perioadei de vegetație revin temperaturile sczăute.
Cum putem preveni atacul bolilor și stresul provocat porumbului de factorii biotici și abiotici?
Tratamentul cu fungicid la cultura de porumb ar trebui să fie nelipsit din fermele din țara noastră deoarece beneficiile aduse sunt foarte multe.
Retengo® este un fungicid inovator ce conține 200 g/l piraclostrobin. Substanța activă face parte din grupa chimică a strobilurinelor și are o mișcare translaminară în plantă acționând în principal preventiv, dar și parțial curativ împotriva agenților patogeni specifici culturii de porumb.
Fungicidul Retengo® oferă protecție împotriva Puccinia sorghi, Kabatiella zeae, Exserohilum turcicum și Cochliobolus carbonum. În plus, utilizând fungicidul Retengo® beneficiați și de efectele fiziologice AgCelence®, deoarece dezvoltarea etilenei care este hormonul care induce maturarea și degradarea clorofilei este inhibată. În cazul apariției factorilor de stres biotic sau abiotic, etilena este produsă în exces, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a plantelor. Astfel, indiferent dacă sunt prezente sau nu boli în cultura de porumb, sporul de producție în urma utilizării fungicidului Retengo® este garantat.
Retengo® influențează pozitiv și calitatea porumbului siloz, prin:
- Conținut mai mare de amidon, ceea ce înseamnă mai multă energie
- Conținut redus de fibre și lignină, ceea ce înseamnă digestibilitate îmbunătățită
Pentru cultura de porumb se aplică 1 tratament pe perioada de vegetație BBCH 30 – 65, respectiv de la începutul alungirii tulpinii și până la înflorirea etajelor superioare și inferioare ale paniculului.
Principalele beneficii ale utilizării Retengo® la cultura de porumb:
- Inhibarea hormonului etilenă
- Toleranță îmbunătățită la factorii de stres
- Efect de plante verzi
- Reduce îmbătrânirea prematură a plantelor
- Crește MMB-ul și numărul de boabe pe rând
- Îmbunătățește calitatea porumbului siloz
- Crește producția.
Retengo .