Legea ambroziei, adoptată de Senat. Ce se va întâmpla cu cei care nu combat această buruiană

Ce spun fermierii despre inițiativa legislativă și la cât se ridică amenzile

Legea ambroziei mai are un pas până să intre în vigoare. Senatul a adoptat marți propunerea legislativă care prevede obligația tuturor proprietarilor de terenuri, administratori ai drumurilor publice, căilor ferate, cursuri de apă și lacuri, sisteme de irigații, bazine piscicole sau beneficiari ai lucrărilor de construcții să efectueze lucrări de combatere și distrugere a ambroziei. Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie să treacă și de Camera Deputaților, care este forul decizional.

Potrivit acesteia, deținătorii terenurilor vor fi obligați să întrețină terenurile și să execute lucrări de erbicidare, combatere mecanică, smulgere sau cosire în mod periodic pentru a distruge ambrozia și a preveni răspândirea acesteia. Cei care nu-și vor îngriji terenurile în acest mod vor putea plăti amenzi între 750 de lei și 5.000 de lei, pentru persoane fizice, respectiv de la 5.000 de lei la 20000 de lei pentru persoanele juridice. Inițial, legea prevedea amenzi duble, de până la 10.000 de lei, respectiv 50.000 de lei, însă comisiile din Senat le-au micșorat prin amendamente.

Cum s-a modificat legea ambroziei după ce a trecut de Senat

Între amendamentele aduse legii se regăsesc și enumerarea clară a categoriilor de proprietari de terenuri, menționarea administratorilor de drumuri publice sau ape și a beneficiarilor lucrărilor de construcții care sunt obligați să distrugă buruiana de pe terenurile afectate de lucrări. Un alt amendament specifică faptul că verificarea fermierilor și a celor ce administrează terenurilor se va face de o comisie mixtă, formată din specialiști desemnați de la direcțiile județene pentru agricultură, comisariatele gărzii de mediu, direcțiile județene de sănătate publică și autoritatea publică locală. De asemenea, s-a modificat articolul care menționa faptul că procedurile de verificare și implicit verificările vor fi elaborate și efectuate de APIA pentru fermierii care au depus cereri de plată pentru subvenții. Dacă legea va fi adoptată, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Ministerul Sănătății vor trebui să elaboreze normele de aplicare în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare.

Legea a fost propusă după ce tot mai mulți români au început să aibă de suferit din cauza alergiilor la polenul de ambrozie, în special în iulie-septembrie, perioada înfloririi acestei buruieni. Inclusiv fermierii au ajuns la cabinetele de alergologie cu simptome de lăcrimare, oboseală, obstrucție a căilor aeriene sau trezire nocturnă, simptome ce pot duce chiar și spre astm bronșic în 25% din cazuri. La momentul de față, peste 17 milioane de europeni suferă de o formă de alergie la ambrozie.

De ce este ambrozia o buruiană devenită problemă de sănătate publică

Denumită popular iarba pârloagelor, ambrozia a ajuns pe lista neagră a autorităților, fiind declarată buruiană de carantină din cauza caracterului nociv al acestei specii invazive. Infestarea cu ambrozie a luat amploare în România în ultimii ani, problema devenind una de sănătate publică. Specialiștii bănuiesc că invazia ambroziei a început de la granița cu Ungaria. ”În urmă cu 10 ani era o buruiană foarte puțin cunoscută. Nu era o specie invazivă și nu era considerată o buruiană problemă. La vremea aceea erau și suprafețe mult mai mici de floarea soarelui sau soia, pentru că acestea sunt culturile în care ambrozia apare cu precădere. La noi, ambrozia a apărut mai întâi la granița de vest, venind din Ungaria. La ei a fost mult mai problematică, deoarece au început să cultive floarea soarelui mult mai devreme decât România. De altfel, se pare că tocmai cultura de floarea soarelui și schimbările climatice au făcut ca această buruiană să devină invazivă”, e de părere specialistul BASF, Bogdan Gheorghescu, doctorand în combaterea ambroziei din culturile prășitoare de floarea soarelui, soia și porumb.

Autoritățile au demarat la nivel european Campania ”Red Alert” cu privire la ambrozie. Campania a debutat și în România la 1 august, fiind demarată de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică SRAIC. Pe lângă problemele pe care le cauzează populației, unul dintre motivele pentru care au început să apară legi este și de natură economică. Tratamentul alergiilor cauzate de polenul de ambrozie nu este acoperit de asigurarea de sănătate și poate ajunge chiar și la 400 de lei pe lună, împovărând astfel sistemul de sănătate.

Ce spun fermierii despre tot mai prezenta infestare cu ambrozie

În România, fermierii cei mai afectați sunt cei din zona de vest. Deși depun eforturi constante pentru combaterea și distrugerea ambroziei, aceștia sunt vulnerabili la infestarea cu ambrozia provenită în special de pe marginea drumurilor sau de pe terenurile învecinate, lăsate pârloagă. O singură plantă de ambrozie poate produce mii de semințe, care se pot răspândi foarte ușor în culturi, unde se pot dezvolta chiar mai ușor decât pe marginea drumurilor sau în vegetația spontană, zone care nu sunt toaletate de obicei.

Cu toate acestea, și fermierii sunt vizați de legea ambroziei, iar părerile lor sunt împărțite. În județul Timiș, Adrian Iacob are probleme tot mai mari cu ambrozia la ferma Agrivinia, din Liebling. ”Infestarea cu ambrozia a devenit tot mai problematică în ultimii trei ani. Este o buruiană extrem de păcătoasă, foarte rezistentă, care răsare de mai multe ori pe an. Doar erbicidul Pulsar^® Plus o poate combate în floarea soarelui. Am înțeles de la colegii mei care au avut astfel de hibrizi că sistemul Clearfield^® Plus este mult mai bun decât alte metode. De asemenea, că Wing^® P este un erbicid foarte eficient în combaterea ambroziei . Fără aceste măsuri, pierderea de recoltă la floarea soarelui poate fi între 20 – 60%.

Fermieri: ”Este nevoie și de o campanie de informare pentru a rezolva problema ambroziei”

Infestarea principală cu ambrozie vine de pe terenurile nelucrate, chiar și ale instituțiile care le lasă neîngrijite, sau de pe marginea drumurilor care sunt în grija CNAIR. Începe să fie o problemă presantă nu atât pentru agricultură, cât pentru populație. Și eu și tatăl meu avem astm. Polenul de ambrozie este cel mai puternic alergen dintre toți. Aceasta implică medicamente subvenționate de stat, implicit cheltuieli mai mari decât toaletarea și igienizarea terenurilor. Propunerea legislativă este bună, cu condiția să se aplice tuturor, pentru că altfel ar fi incorect să le impui fermierilor anumite standarde, în timp ce alții să nu facă nimic pe terenurile lor. Dar deocamdată este prematur să mă pronunț mai mult”, este de părere domnul Iacob.

Marian Horgoș, inginerul tehnic al Cooperativei Agricola Banat Agro Vest, se confruntă cu această problemă tot mai mult în ultimii trei ani. ”Cred că a venit din Ungaria. Până acum nu am avut așa de multă ambrozie. Cel puțin aici, în zona de vest, s-au dublat suprafețele infestate, în special la porumb, pe marginea drumurilor, sau în zona aeroportului din Timișoara. Sunt zone pline de ambrozie. Probleme au fost în special cu oamenii, care au dezvoltat alergii. Cunosc chiar și fermieri care au alergie la polenul ambroziei, vă dați seama ce înseamnă pentru ei să nu poată ieși afară să lucreze pe timpul verii, în perioada când înflorește această buruiană. Este, într-adevăr, o buruiană problemă, dar există produse care o controlează. La porumb, de exemplu, noi folosim erbicid Akris® , de la BASF, care se poate aplica până la stadiul de 2-4 frunze. Este un produs deosebit, în special în combaterea ambroziei”, spune domnul Horgoș.

Inginerul este de părere că legea e binevenită. ”Invazia pleacă mai mult de pe marginile drumurilor, de pe terenurile nelucrate, cumpărate de diverse persoane și lăsate pârloagă. E nebunie pe marginea drumurilor, de aceea cred că toată lumea ar trebui să respecte această lege. Cred că nu există fermier în lumea asta care să nu vrea să aibă terenul curat, fără buruieni, fără ambrozie. Dar pentru asta trebuie ca produsele care controlează ambrozia să fie făcute cunoscute. Sunt mulți proprietari de terenuri care nu cunosc deloc agricultură. În primul rând ei ar trebui informați. De aceea, cred că, înainte de a da amenzi, ar fi utilă, în primul rând, o campanie de informare. Atunci cred că nimeni nu ar mai putea contesta aceste măsuri, spunând că nu au știut. Această problemă nu se poate rezolva doar prin amenzi.

Bogdan Gheorghescu

Ing. Bogdan Gheorghescu, Development Specialist, BASF
Activează de aproape 10 ani în domeniul cercetării și dezvoltării produselor de protecția plantelor. Din anul 2015 s-a alăturat echipei BASF contribuind la dezvoltarea produselor de protecția plantelor.