Editorial: Am ales drumul cel bun pentru sprijinirea fermierilor români?

Ce soluții mai potrivite ar putea adopta România pentru binele agriculturii

În ultima vreme, se discută despre numeroasele programe sau inițiative legislative care să vină în sprijinul fermierilor români. Majoritatea și-au atras atât laude, cât și critici. Dar, cel mai important, au atras participarea fermierilor, iar aici ne referim în special la măsura de sprijin de minimis pentru cultivatorii de tomate. Însă cât de oportun este un astfel de program pentru agricultura noastră?

România nu este o țară care poate furniza legume și fructe proaspete în timpul iernii, deoarece condițiile climatice nu permit acest lucru. Însă autoritățile vor să schimbe complet această situație. Spunem că nu ne mai dorim roșii “fără miros”, importate din Turcia. Spunem că nu ne dorim roșii crescute în sere, uneori, fără să știm ce presupune acest lucru. Cu toate acestea, guvernul sprijină cultivarea roșiilor în spații protejate, de tipul serelor sau solariilor.

Sunt suficiente măsurile luate de autorități pentru a combate importul masiv de produse agroalimentare?

La o lună de la lansarea programului de sprijin pentru legumicultori, Ministerul Agriculturii a anunțat că a primit peste 5.300 de cereri de înscriere în program. Pentru a fi eligibili, agricultorii care solicită ajutoarele trebuie: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de 1.000 mp, să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg, dovedită cu documente justificative. În opinia fermierilor, cultivarea roșiilor în sisteme protejate pe o suprafață de 1.000 de mp presupune o cheltuială foarte mare, de aceea, numărul de înscrieri în program este sub estimările autorităților.

Un număr de 5.000 de cereri de înscriere în program nu este nici pe departe mic, având în vedere specificul său. Deci, putem spune că măsura luată de MADR se bucură de succes. Însă unii dintre cei ce critică acest program afirmă că este dificil să combatem importurile masive de legume și să sprijinim producția de soiuri românești, autohtone, din moment ce producerea roșiilor în spațiile protejate se poate face și cu semințe importate din străinătate. Din moment ce programul inițiat de minister permite fermierilor să ia sămânță din orice țară, este dificil să susținem producția de soiuri românești de tomate.

O altă părere este că sprijinul acordat de stat ar putea fi mai binevenit în sectoarele din România care au un potențial imens, așa cum este pomicultura, de exemplu. În România se pot produce în condiții naturale recolte mari de fructe precum merele sau perele, capabile să reziste luni întregi, dacă sunt depozitate în condiții bune. Iar crearea de astfel de condiții de depozitare poate fi numai una din direcțiile către care se pot îndrepta fonduri destinate agriculturii.

Soluția pentru combaterea importurilor masive e să susținem fermierii români

La fel de bine, România poate produce și recolte bune de cartofi. Și aceste legume pot rezista fără probleme pe timpul ierni, cu condiția să fie depozitate în bune condiții. Exemplele sunt numeroase, iar avantajul unei producții autohtone masive ar fi nu numai echilibrarea balanței import-export, ci și, de ce nu, potențialul de a exporta producția. De aceea apar semne de întrebare cu privire la eficiența susținerii unui sector despre care se spune că nu are un potențial atât de mare de dezvoltare.

O altă situație de care putem aminti este proiectul de modificare a legii supermarketurilor, care a atras demararea unei proceduri de infringement împotriva României. Conform scrisorii trimise de Comisia Europeană, restricționările contravin principiilor libertății de stabilire și limitează deciziile comerciale privind bunurile puse în vânzare de retaileri. Executivul UE a anunțat că nici nu a primit din partea țării noastre dovezile prin care se justifică adoptarea acestor măsuri.

Comparând cele două exemple de mai sus, putem trage și câteva concluzii. În primul rând, eliminarea concurenței nu este soluția cea mai bună. Mult mai potrivit ar fi să susții producătorii români, în special în sectoarele agricole cu un puternic potențial de creștere. Autoritățile trebuie să îi sprijine pe fermierii din România să poată deveni competitivi. Dar aceasta implică atât educare, cât și îndrumarea pe calea asocierii. Doar așa, fermierii noștri vor reuși să aducă pe piață produse de bună calitate, la un preț competitiv.

Doar astfel vor putea concura cu adevărat cu fermierii din alte țări, care se bucură de mult timp de subvenții mai mari sau programe guvernamentale complexe de sprijin. Însă toate aceste măsuri trebuie luate nu doar în armonie cu legislația europeană, ci și cu legile pure ale concurenței de piață, ale cererii și ofertei. Pentru că, indiferent de măsurile luate de statele lumii, economia liberă are întotdeauna propriile mecanisme de autoreglare. Iar dacă roșiile cultivate în solarii nu au căutare, degeaba acorzi sprijinul.

Diana Enășcuț

Jurnalist cu peste 7 ani de experiență în presa națională. De-a lungul anilor, a semnat pentru publicații de renume, precum Adevărul, Curierul Național, sau revista Capital. În prezent, Diana este specializată pe domeniul agricol și semnează articole pentru agenția News.ro. Din postura de jurnalist, este în permanență în contact atât cu fermierii, cât și cu autoritățile, reușind să surprindă fenomenul din perspectiva ambelor tabere.