Marius Pricope: ”Vrem să ieșim din tiparul etichetelor simple și să evidențiem cultura Vrancei”
28.03.2022
Interviu: Vezi povestea celor mai creative etichete de vin din zona Moldovei în 2022 și află cum se poate construi o cramă plecând de la zero
Așa cum v-am obișnuit, la concursul ”Povești cu vinuri românești” premiem nu doar cele mai bune vinuri produse de micii viticultori, ci și cele mai frumoase și creative etichete de vin. Prima etapă a concursului, dedicată regiunii Moldovei, a adus în prim plan povestea unor etichete încărcate de tradiție și semnificații din folclor, adânc ancorate în inima iubitorilor de frumos din Vrancea. Am stat de vorbă cu domnul Marius Pricope, de la north_east Moșia Domnească Panciu , despre cele două etichete apreciate atât de juriul concursului, cât și de iubitorii de vin din toată țara, dar și despre planurile de viitor ale uneia dintre cramele ce promit să iasă tot mai mult în prim-plan cu vinuri de bună calitate.
De cât timp participați la concursul ”Povești cu vinuri românești”?
Este al doilea an în care participăm la ” Povești cu vinuri românești ”. Am primit o invitație din partea doamnei Carmen Stoica, reprezentant de vânzări BASF pentru culturi horticole. Noi colaborăm cu BASF de foarte mulți ani, dar vin facem de abia din 2019. Crama am construit-o în 2018.
În 2022, până la acest moment, sunteți singura cramă cu două etichete câștigătoare la această ediție...
Da, am avut înscrise în concurs trei etichete, de la cele două game de vin: din gama ”Începuturi” o etichetă de Riesling italian, cea care a câștigat aprecierea publicului iubitor de vinuri, respectiv două etichete din gama ”Taine”. Una de vin roșu, Fetească Neagră cu Cabernet și una roze, Merlot cu Cabernet Sauvignon. Eticheta albastră, a cupajului Merlot cu Cabernet Sauvignon a câștigat aprecierea specialiștilor.
Sunt etichete foarte creative. Care este povestea seriei de etichete ”Începuturi”?
Povestea etichetei este destul de simplă. Noi urmărim să ieșim din tiparul etichetelor clasice. În ultimul timp se poate observa că la rafturi sunt aproape doar etichete albe, cu diferite imagini sau povestioare. Am vrut așadar să ieșim din acest tipar și să evidențiem cultura județului Vrancea. Am descoperit în munții Vrancei un meșteșug care este pe cale de dispariție, cel de a crea măști doar din materiale naturale, din lemn, piele, coarne de animale. Nu este nimic sintetic. Meșterii de acolo spun că inclusiv vopselurile folosite sunt obținute pe cale naturală.
Văzând aceste măști, am avut un moment de inspirație. Am aflat că există o persoană în localitatea Nereju, foarte cunoscută în lume, Șerban Terțiu. A și primit distincția de Tezaur Uman Viu, de la Ministerul Culturii. Dacă nu mă înșel, există doar patru astfel de distincții acordate în toată România.
Așadar, l-am vizitat, am văzut și măștile create. La momentul respectiv cochetam cu două concepte: primul, legat de aceste măști, al doilea legat de un alt element tradițional din zona noastră, un cașcaval rotund cu forme geometrice tradiționale, făcut în prese de lemn numite păpușare, care îi dau anumite forme. Oscilam între aceste două idei când am ajuns prima dată în Nereju.
Am urcat la domnul Terțiu și ne-a impresionat foarte mult să vedem cum face totul cu mâna lui. Întregul proces este manual, în acel stil vechi. Am decis atunci să comandăm șase măști diferite, pe care să le facă dânsul cum dorește. Fiecare mască are o anumită poveste și un anumit nume, precum ursar, moșneag, babă, ursăriță etc. Sunt denumiri din folclor.
Am decis așadar să le folosim. Domnul Terțiu ne-a făcut măștile, le-am cumpărat, apoi am colaborat cu o agenție de branding pentru a putea merge mai departe, să transformăm acele măști tradiționale în conceptul actual, ce poate fi văzut și apreciat de consumatorii de vin.
Care este povestea numelui ales pentru gama de vinuri „Începuturi”?
Plecând de la mască, am decis să alegem această denumire pentru a ne lega de faptul că noi suntem încă o cramă la început de drum. În aceeași notă, am dorit ca masca să ne ducă cu gândul la începuturile zonei noastre. Aceste măști datează de câteva sute de ani, avem multe obiceiuri frumoase legate de ele.
Dar eticheta ”Taine”?
Tot de la tradiții am plecat și când am creat cea de-a doua etichetă câștigătoare, ”Taine”. Această etichetă are tot o legătură cu folclorul, însă de data aceasta cu balada Miorița. Practic, toate denumirile etichetelor noastre au o astfel de legătură. Dacă te uiți în lateralul etichetei, pe orice vin de la north_east Moșia Domnească Panciu , vei putea vedea și altceva scris acolo.
De exemplu, pe eticheta din gama ”Taine” a vinului roze apare ”...de ești năzdrăvană”. Pe eticheta pentru vinul roșu apare sintagma ”soarele și luna”. La Traminer avem ”spic de mohor”, iar la Chardonnay Barique avem ”la apus de soare”. Sunt cuvinte pe care le regăsim în balada Miorița și care fac legătura cu povestea acesteia.
Într-un fel, cele două etichete au legătură între ele, dar le-am privit total diferit. Am dorit să mergem practic la extreme, să le legăm pe fiecare de o tradiție, dar una dintre etichete să arate într-un mod 100% tradițional, iar cealaltă să fie 100% minimalistă. Noi am fi vrut să o facem și mai simplă de atât, dar ar fi devenit chiar prea goală.
Dacă am aflat povestea celor două etichete, trebuie să vă întrebăm și despre povestea cramei Moșia Domnească Panciu
Povestea cramei noastre a început în 2010, când eu și Ciprian ne-am asociat. Fiecare avea câte 2-3 hectare de vie, cam cum are toată lumea în Vrancea. Am decis să le lucrăm împreună, pentru a ne fi mai ușor. Eu aveam tractor, el nu, așa că ne-am asociat pentru a face lucrurile mai ușor de gestionat.
În anul respectiv, când am început să lucrăm viile împreună, a apărut o oportunitate de a cumpăra o suprafață de cinci hectare, vecină cu noi, dar care era dată în arendă. Proprietarul respectiv nu prea avea ce face cu ea. Am decis să o cumpărăm noi. Ne-am împrumutat pentru asta. Atunci nu exista mentalitatea de acum, că terenul ar putea avea o valoare, că vița de vie ar putea aduce profit. Erau puține crame și mentalitatea că se poate câștiga din vin încă nu apăruse. Chiar și colosul Veritas Panciu, cei care fabricau șampania de Panciu, era pe o pantă descendentă, ulterior dând și faliment. Tocmai de aceea nu consideram că era o mare oportunitate.
Însă de la cumpărarea respectivă a plecat totul. În momentul în care am cumpărat acea suprafață de teren am început să ne interesăm ce se poate face. Așa am aflat despre programele de restructurare-reconversie, adică replantări cu bani europeni. Cu ceva muncă și o investiție, puteam defrișa totul și apoi puteam replanta toată suprafața cu vie nouă. Am început atunci să căutăm în jurul nostru proprietarii suprafețelor, pentru că viile de la Veritas începuseră să fie abandonate.
Cum au evoluat lucrurile apoi?
Ușor, ușor, am început să cumpărăm alte suprafețe, să lucrăm vie, să vindem struguri. Toți banii câștigați îi reinvesteam pentru a cumpăra teren. În momentul de față am ajuns la o suprafață de 85 de hectare, dintre care 70 sunt plantații tinere. Cea mai recentă a fost plantată în primăvara anului 2021, în timp ce plantația cea mai ”bătrână” este din 2012. Asta am făcut până în 2017.
În acel an, dorind să construim și o cramă și neavând foarte mulți bani, pentru că tot profitul era reinvestit, am atras în acționariat încă un partener. În 2017 am putut așadar începe construcția cramei cu forțele noastre și un mic credit pentru a cumpăra utilaje.
La cât s-a ridicat investiția în cramă și plantație?
Noi am investit în acel an aproximativ 300.000 de euro. Așa am reușit să ridicăm crama. Din momentul acela, văzând totuși că e altceva să faci vin din struguri și având în vedere că se putea crește valoarea strugurelui, ne-am decis să ne implicăm și mai mult.
În 2018 am mai accesat niște fonduri pentru modernizarea cramei. A fost un proiect de 250.000 de euro, prin care am reușit să ne mărim capacitatea de stocare și ne-am modernizat utilajele. În 2020 am accesat alte fonduri, în valoare de 400.000 de euro, cu 70% cofinanțare europeană prin care ne-am mărit din nou capacitatea de stocare, am cumpărat utilaje și mai moderne, prese pneumatice, buncăr. Și anul trecut am accesat din nou fonduri, în valoare de 80.000 de euro, pentru alte echipamente. Așa că, în momentul de față, investiția totală ajunge undeva la 1,3 milioane de euro.
Dacă v-am întrebat despre istoria cramei, nu putem să nu vă întrebăm și despre planurile de viitor...
Ținând cont că am plecat în 2017 de la o producție de 80.000 de litri de vin și am ajuns să producem în 2021 peste 500.000 de litri de vin, sau de faptul că prima îmbuteliere am făcut-o în 2020 cu 12.000 de sticle, apoi în 2021 am ajuns la 43.000 de sticle, pentru 2022 ne dorim să ajungem o producție de peste 60.000 de sticle.
Dorința noastră e să vindem cât mai mult vin la sticlă. Vrem să schimbăm proporția de vrac vs. sticlă. În momentul de față noi vindem cam 70% din vinul produs sub formă de vrac. Așa că am vrea să inversăm, sau măcar să echilibrăm această proporție. Lucrăm în acest sens și la construirea unei imagini de brand. O imagine de marcă se construiește greu, iar noi ne bazăm foarte mult pe feedback-ul avut și pe promovarea orală a clienților care ne apreciază vinul.
În momentul de față cred că suntem între primele cinci crame din Vrancea. În următorii ani aș vrea să ajungem între primele trei crame. Asta este dorința noastră. În Vrancea ducem lipsă de o apropiere a producătorilor de vin, spre deosebire de alte zone din țară. E cam fiecare pentru el.
Cred că ar trebui să colaborăm mai mult, precum cei din Dealu Mare, care și-au făcut și o asociație și comunică foarte bine între ei. Asta este dureros pentru noi, deoarece Vrancea, poate cea mai mare zonă viticolă din România, are cele mai puține crame. Dealu Mare are peste 70 de crame, la o suprafață aproape la jumătate din cât are Vrancea. Noi nu cred că avem mai mult de 15 crame, dacă nu mă înșel. Este dificil să ieși în față fără o astfel de cooperare. Cu cât sunt mai multe crame într-o zonă, cu atât notorietatea zonei crește și poți intra mai ușor pe anumite piețe.
Ați participat la concursul ”Povești cu vinuri românești”. Cum vi se pare ideea unui astfel de concurs?
Excelentă! I-am lăudat tot timpul pe organizatorii de la BASF și ADAR. Eu particip la gală de cinci ani, dar nu m-am înscris și în competiția propriu-zisă. Însă am văzut cum a evoluat povestea concursului. Este o inițiativă lăudabilă și se vede clar că sunt din ce în ce mai mulți viticultori interesați să participe. Dacă în urmă cu cinci ani erau cam 20-30 de persoane înscrie la etapa din zona noastră, anul acesta au fost de 4-5 ori mai mulți.
Asta înseamnă și că viticultorii s-au înmulțit, dar și că implicarea celor de la BASF a reușit să ne adune la un loc. Aceste întâlniri fac foarte bine industriei noastre. Ne vedem, discutăm, ne cunoaștem mai bine între noi. Este o inițiativă care trebuie continuată cât mai mulți ani și care sper să crească la un nivel și mai ridicat. Eu sunt sigur că orice vin ajunge în finală, va fi promovat și va deveni mult mai cunoscut de către consumatori. Iar asta este un mare plus în promovarea unei crame românești.
Aveți vreun sfat pentru colegii dvs. de breaslă?
Sfatul meu ar fi să încerce să investească cât mai mult în crame și în tehnologia necesară. Să încerce să facă vinuri cât mai bune. Știu foarte bine că este greu, dar, din fericire, există în continuare fonduri europene. Trebuie să te zbați mult până să reușești să le obții, dar merită cu prisosință!
Dar pentru consumatorii de vin?
Da, le-aș recomanda să încerce să se îndrepte cât mai mult spre vinurile bune. Să încerce să își cultive gusturile, bineînțeles, fiecare după buzunar. Să aleagă nu neapărat vinurile cele mai scumpe, dar nici cele mai ieftine. Să încerce să guste cât mai multe și să diferențieze calitățile vinurilor, pentru că în România, spre bucuria noastră, se fac vinuri din ce în ce mai bune.
Calitatea lor a crescut foarte mult în ultimii ani și cred că acum ne putem bate de la egal la egal cu orice altă forță din lume în acest domeniu. Iar una dintre dovezile pentru care consumatorii ar trebui să aibă încredere în vinul românesc este chiar numărul tot mai mare de medalii naționale și internaționale pe care le câștigă tot mai mulți viticultori de la noi.
Sursa foto: Moșia Domnească Panciu
