Putregaiul cenușiu la legume: cauze, simptome, combatere

• Putregaiul cenușiu - aspecte biologice, culturi de legume afectate
• Factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu
• Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la culturile de legume
• Combaterea putregaiului cenușiu - tratamente eficiente

Putregaiul cenușiu - aspecte biologice, culturi de legume afectate

Putregaiul cenușiu este cunoscut sub două denumiri, mai exact Botrytis fuckeliana (forma sexuată) și Botrytis cinerea (forma asexuată). Acest agent patogen este polifag și poate ataca numeroase culturi de legume, cu precădere în perioadele cu ploi abundente.

Pe perioada iernii, agentul patogen este prezent sub formă de microscleroți, iar atunci când apar condițiile favorabile pentru dezvoltare apare și infecția. Miceliul ciupercii este saprofit și poate trece cu ușurință în stadiul de parazit. Ciuperca este întâlnită pe substraturi organice și este formată din conidii și conidiofori.

Conidioforii sunt septați, ramificați monopodial, iar pe sterigme poartă conidii unicelulare, ovoide. Filamentele rezultate pătrund în țesuturi și produc infecții.

Daunele pe care le poate provoca sunt importante, mai ales că boala atacă toate organele supraterane ale plantelor, iar forma cea mai gravă a atacului se manifestă ulterior pe fructe. Ca urmare, odată afectate, fructele plantelor se desprind și cad pe sol. Boala se transmite de la an la an prin miceliul de pe resturile vegetale ale plantelor afectate.

Dacă boala nu este combătută la timp, afectează întreaga cultură. În plus, aceasta poate forma organe de rezistență numite scleroți. Totodată, putregaiul cenușiu reduce și perioada de păstrare a legumelor recoltate.

Cu alte cuvinte, putregaiul cenușiu afectează culturile de legume atât înainte de recoltare, dar și în perioada depozitării.

Culturi de legume afectate de putregaiul cenușiu

Putregaiul cenușiu este o boală întâlnită la numeroase culturi de legume din spații protejate, dar și din câmp. Printre principalele culturi de legume care sunt afectate de această boală se numără culturile de tomate, ardei, vinete, salată, varză etc.

Factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu

Putregaiul cenușiu se dezvoltă atunci când apar condiții favorabile, iar principalele cauze sunt următoarele:

• Umiditatea ridicată - ciuperca se dezvoltă atunci când umiditatea este ridicată, fiind cuprinsă între 80 și 100%. Totodată, pagubele cele mai mari în culturile de legume se produc în toamnele ploioase și călduroase;
• Temperatura - dezvoltarea rapidă a ciupercii este favorizată de temperaturi cuprinse între 22 și 24 grade Celsius. Acest factor reduce perioada de incubație la numai 2 zile și grăbește apariția bolii.

Alți factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu sunt lipsa aerisirii din spațiile protejate (sere și solarii), udarea excesivă, folosirea îngrășămintelor în cantități mari și nebulozitatea persistentă.

Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la culturile de legume

Putregaiul cenușiu atacă organele supraterane ale plantelor și se manifestă și pe fructe. În continuare vom detalia care sunt principalele simptome ale atacului putregaiului cenușiu în funcție de cultura de legume afectată.

Cultura tomatelor

Primele semne ale atacului apar pe fructe, însă agentul patogen poate afecta tulpina și frunzele. În general sunt atacate fructele verzi, începând din zona peduncului. Simptomele pot fi recunoscute după apariția unor pete cenușii, apoase, care treptat evoluează spre zona vârfului. Fructele afectate se înmoaie, iar pulpa devine ca o masă apoasă.

Tulpinile afectate se frâng, iar tomatele se rup ușor în zonele afectate. Pe frunze apar pete de culoare brună, alungite, care sunt acoperite cu un puf alb-cenușiu.

Cultura ardeilor

Putregaiul cenușiu la ardei se manifestă atât pe fructe, cât și pe frunze și tulpini. Pe frunze și tulpini apar pete adâncite și umede, de culoare brună, cu forme și mărimi neregulate. Dacă umiditatea este ridicată, pe suprafața petelor apare un puf cenușiu.

Fructele verzi sunt afectate de la codițe, se înmoaie, pielița se crapă și pot să apară scurgeri din fruct. Totodată, pe fructe apar pete cenușii.

Cultura vinetelor

Putregaiul cenușiu la vinete apare cu precădere în spații protejate, în condiții de umezeală ridicată. Boala afectează mai ales zonele în care plantele au leziuni, însă atacă și fructele verzi. Semnele atacului pot fi văzute pe frunze și fructele de vinete sub forma unor pete cenușii, apoase, care pot fi acoperite cu un puf cenușiu.

Cultura salatei

Atacul provocat de putregaiul cenușiu la cultura salatei se manifestă prin apariția unor pete gri-maronii spre maro-portocaliu, care au aspect apos, atât pe nervurile frunzelor, cât și pe frunzele de la bază. Boala afectează în scurt timp toată planta, iar în stadii avansate, plantele sunt atacate în zona coletului, se ofilesc și mor.

Cultura verzei

Putregaiul cenușiu este o boală care apare frecvent la cultura de varză. Primele semne ale atacului pot fi recunoscute după apariția petelor gri-maronii spre maro-portocaliu, cu aspect apos, pe nervurile frunzelor și pe frunzele de la bază. În cazul în care boala nu este combătută, plantele se ofilesc și mor. Boala afectează rapid toată planta, chiar și după recoltare.

Combaterea putregaiului cenușiu - tratamente și prevenire

Pentru protecția culturilor de legume și combaterea putregaiului cenușiu, legumicultorii trebuie să utilizeze tratamente preventive, mai ales în perioada de după înflorit.

Soluția BASF optimă pentru combaterea putregaiului cenușiu la legume este fungicidul Signum^® , care combină două substanțe active cu moduri diferite de acțiune: boscalid, din grupa carboxamide, și piraclostrobin, din grupa strobilurinelor.

Acest produs inovator este recomandat pentru combaterea putregaiului cenușiu și acționează prin inhibarea germinaţiei sporilor şi creşterii tubului germinativ, dar şi asupra sporulării. Aplicarea timpurie, cu precădere preventivă, determină o eficacitate excelentă împotriva patogenilor.

În funcție de cultura de legume afectată de putregaiul cenușiu, tratamentul se aplică astfel:

• Tomate - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 zile, de la apariția inflorescenței și până când fructele se coc în proporție de 50%. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.
• Ardei - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 - 14 zile, perioada: de la apariția inflorescenței și până când fructele se coc în proporţie de 70%. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.
• Vinete - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 zile, perioada: de la apariția inflorescenței și până când fructele se coc în proporţie de 50%. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.
• Salată - se aplică cel mult 2 tratamente, la interval de 7 zile, perioada: de la apariția celei de-a doua frunze și până la formarea completă a căpățânii. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.
• Varză - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 zile, perioada: de la începutul formării căpățânii și până la dezvoltarea și formarea completă a acesteia. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.

Odată aplicat, Signum^® stopează acțiunea dăunătoare a agentului patogen și ajută la obținerea unei recolte sănătoase. Efectele fiziologice AgCelence contribuie la îmbunătățirea calității producției. Fructele și legumele obținute sunt consistente și ferme, cu dimensiuni uniforme.

Alte măsuri de prevenire

În afară de aplicarea tratamentelor cu fungicide, este recomandată și aplicarea unor măsuri de prevenție. Astfel, este indicat ca spațiile protejate (sere și solarii) să fie bine aerisite și realizarea lucrărilor de copilit, desfrunzit sau cârnit să se realizeze cu grijă deoarece plantele care au răni sunt atacate mai ușor de putregaiul cenușiu.

În același timp, este important ca îngrășămintele să fie aplicate în cantități optime deoarece excesul de îngrășământ scade rezistența plantelor la boli. Lucrările nu trebuie efectuate atunci când plantele sunt pline de rouă, iar irigarea nu trebuie făcută seara sau pe timpul nopții.

Răsadurile trebuie plantate păstrând o densitate optimă între plante.