Schimbările climatice, o provocare pentru agricultură. Sau invers

Editorial: Ce e de făcut în condițiile schimbărilor climatice din ultima vreme?

Două studii recente, realizate în zona Moldovei, cu referire la evoluția temperaturii aerului și a precipitațiilor din ultimii 15 ani, au relevat schimbări semnificative și nu tocmai favorabile ale condițiilor de practicare a activității de producție agro-zootehnică. Semnalele de alarmă făcute publice recent îi vizează inclusiv pe fermierii interesați de atingerea unor performanțe înalte în producție, aceștia trebuind să își adapteze urgent tehnologiile și, uneori, chiar structura culturilor agricole.

Măsurătorile realizate de către Centrul Meteorologic Regional Moldova din Iași, în cele 8 puncte din cadrul Stațiilor Meteorologice Locale, au arătat o creșetere constantă, în ultimii 15 ani, a temperaturii medii a aerului, în anul 2015 creșterea fiind cu 3 grade Celsius față de perioada 1981-2000 și cu 3,5 grade Celsius față de perioada 1961-1990. Precipitațiile s-au păstrat în limite cantitative normale, dar au căpătat o distribuție păguboasă pentru agricultură, scăzând numărul zilelor cu precipitații eficiente pentru plante și crescând numărul zilelor cu ploi abundente, cu caracter de vijelii și de torențialitate.

Datele rezultate în urma studiilor au fost raportate la intervalele climatologice de referință adoptate de Organizația Meteorologică Mondială și, prin urmare, inclusiv de Administrația Națională de Meteorologie, respectiv 1961-1990 și 1981-2010.

Temperatura medie anuală a aerului, înregistrată în zona Moldovei, în perioada 1961-1990-intervalul de raportare până la 1 august 2014-, a fost de 9,1 grade Celsius. De la 1 august 2014, intervalul de referință față de care se fac raportările oficiale este 1981-2010. Față de acest interval de referință, temperatura medie anuală a fost de 9,6 grade Celsius. Pentru perioada 2000-2015, media temperaturii aerului a ajuns la valoare de 10,2 grade Celsius. Măsurătorile efectuate pe parcursul anului 2015 au arătat o temperatură medie anuală de 12,6 grade Celsius. ”Observați faptul că valoarea temperaturii aerului a crescut cu 1,1 grade Celsius, față de intervalul de referință 1961-1990 și cu 0,6 grade Celsius, față de perioada 1981-2010. Dar, inclusiv pentru fermieri, semnificativ și alarmant este faptul că în anul 2015 creșterea temperaturii aerului a fost cu 3,5 grade Celsius, față de intervalul inițial de referință din studiul nostru și cu 3 grade Celsius față de intervalul ulterior la care ne referim oficial. Totul înseamnă dovezi incontestabile ale faptului că vorbim, într-adevăr, despre o încălzire globală. De-altfel, conform rapoartelor internaționale, trebuie scos în evidență faptul că această creștere a temperaturii este o consecință a acumulărilor de dioxid de carbon în atmosferă. Aceasta, la rândul său, are ca efect accentuarea caracterului de torențialitate al precipitațiilor. Dar, totul vine din industrializarea excesivă și din poluare, inclusiv cu mijloacele de lucru din agricultură. De aceea, se impune o mai mare grijă asupra tipului tractoarelor, mașinilor și utilajelor folosite. Trebuie să fie prietenoase mediului, la fel și tehnologiile”, sublinia autorul acestor studii, dr. Ovidiu Miron Machidon - agrometeorolog la Centrul Meteorologic Regional ”Moldova” din Iași.

Cât privește evoluția precipitațiilor, în cele trei intervale de referință (1961-1990, 1981-2010 și 2000-2015), studiul relevă o anumită ciclicitate a cantităților, respectiv creștere/descreștere/creștere, față de media multianuală. Dar, din păcate, problema este cea a distribuirii și a specificului acestor precipitații. Studiul a scos în evidență faptul că începând din anul 2000, deși per ansamblu se constată o ușoară creștere a mediei multianuale a cantităților de precipitații, distribuția acestora a suferit transformări îngrijorătoare. Astfel, a scăzut numărul zilelor cu precipitații benefice (cantități cuprinse între 0,1-20l/mp) și a crescut numărul zilelor cu precipitații abundente, cu grindină, cu probabilitate de torențialitate și de vijelii. ”Noi, meteorologii și climatologii, considerăm că o zi poate fi considerată ploioasă atunci când cantitatea de precipitații înregistrată în acea zi este mai mare de 0,1 l/mp. Am studiat și repartizarea precipitațiilor pe zile. Am observat faptul că numărul de zile cu cantități de apă cuprinse între 0,1 l/mp-20l/mp este în descreștere. În schimb, este mai mare numărul de zile cu cantități de peste 20 l/mp/24h și respectiv 30 l/mp/24h. Acesta este un semnal al creșterii torențialității precipitațiilor.”, sublinia specialistul agrometeorolog.

Ce este de făcut?

Datele corespunzătoare primului trimestru din 2016 arată deja o creștere a temperaturii aerului cu 3 grade Celsius față de mediile multianuale. În altă ordine de idei, rezultatele unui al treilea studiu realizat de ANMH în colaborare cu Facultatea de Geografie Iași demonstrau influența riscurilor climatice asupra eroziunii solurilor, atât la suprafață, cât și la adâncime, cu efecte negative asupra producțiilor agricole. Concret, rata medie de înaintare a ravenelor continue este de 12,5 m/an în Bazinul Hidrografic Bârlad, suprafața medie de ravenare crescând cu 366,8 mp/an, iar volumul mediu de material solid erodat prin ravenare atingând 2617 mc/an. În același areal geografic, eroziunea medie multianuală este de 4168 tone/an. ”Sigur că toate aceste condiții de climă și sol duc inclusiv la alunecări de teren, la pierderea unor teritorii agricole, dacă nu suntem atenți. Iar, atenția ar trebui îndreptată atât asupra acestor cifre care descriu o stare de fapt, cu semnalele care pot fi desprinse, cât mai ales asupra cauzelor și măsurilor de reparare a situațiilor negative apărute inclusiv cu contribuția oamenilor, fie că vorbim despre simplul cetățean care știe sau nu să respecte mediul, fie că îi avem în vedere pe fermieri, aceștia fiind chiar obligați să ia măsurile necesare unei agriculturi în condiții de durabilitate. Pământul acesta nu este al nostru, ci putem spune că este împrumutat de la strănepoții noștri și trebuie să avem grijă. Cu toții, inclusiv autoritățile, care ar trebui să fie mai interesate de astfel de studii.”, concluziona agrometeorologul ieșean.

Între măsurile recomandate de către specialiști, se impun a fi menționate cele legate managementul eficient al terenului, legate de împăduriri și de gestionarea mai bună a tăierilor de arbori din pădurile României, crearea de perdele de protecție, precum și cele care privesc bunele practici agricole.

Este necesar a se desfășura o agricultură care să nu epuizeze resursele disponibile și care să nu distrugă mediul, respectiv o agricultură care să nu compromită posibilitățile de satisfacere a nevoilor alimentare și de viață ale generațiilor următoare. În România, afacerile agricole vor avea succes pe termen lung numai în condițiile unei activități desfășurate responsabil și după regulile impuse de știință, utilizând tehnologii, produse şi sisteme care contribuie la conservarea resurselor şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. ”Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore la care trebuie să răspundem atunci când lucrăm pentru un viitor sustenabil. Mediul de afaceri, ştiinta, politica şi societatea trebuie să îşi combine forţele şi acesta este motivul pentru care suntem dedicaţi protecţiei climatice globale în mod ambiţios, eficient economic şi ecologic efectiv. BASF are o istorie de succes şi foarte solidă în domeniul protecției mediului. Dar noi nu ne oprim aici – vom continua să lucrăm pentru a proteja oamenii și mediul”, arăta BASF Group.

Inițiativa Agriculturii, propusă de Comunitatea Industriilor de Consum a Forumului Economic Mondial, a dezvoltat o agendă comună de acțiune și stimulează colaborarea multilaterală între grupurile de interese pentru realizarea unei creşteri durabile în agricultură, prin soluții bazate pe realităţile din piaţă. Inițiativa a definit o viziune care pune în evidență potențialul agriculturii ca factor pozitiv de dezvoltare a securităţii alimentare, a durabilităţii mediului și ca oportunitate economică la nivel mondial. Aplicarea cât mai rapidă a acestei viziuni, care necesită implicarea și utilizarea capacităţii tuturor părților interesate - guvernamentale, de afaceri, societatea civilă, mediul academic, fermierii și consumatorii-, ar putea reașeza evoluția condițiilor de desfășurare a afacerilor agricole, în sensul unei hrane sănătoase pentru lumea de astăzi, dar și pentru cea viitoare, prin practici prietenoase mediului și nu împotriva sa.

Deocamdată, încă un semnal concret a fost tras. Rămâne ca viitorul, se pare deloc îndepărtat, să ne arate în ce măsură a fost înțeles acest semnal, cât de pregătiți și de implicați sunt cei abilitați să păstreze normalitatea benefică întregii omeniri. Inclusiv prin soluții, măsuri și acțiuni agricole în condiții de durabilitate.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.