Soluțiile digitale și optimizarea activităților din ferme
13.11.2023
EDITORIAL: Ce presupune digitalizarea unei ferme și la ce ar trebui să fie atenți agricultorii
În ultimii ani, termenii legați de digitalizare și de dezvoltare inteligentă și sustenabilă a activității de producție agro-alimentară sunt din ce în ce mai utilizați de către fermieri, atât în România, cât și în numeroase alte țări. Acest fapt se datorează provocărilor și transformărilor profunde la care producătorii au fost nevoiți să se adapteze, pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea fermelor.
De la extinderea și accentuarea intensității de manifestare a fenomenelor de risc termic și hidric, declinul forței de muncă, efectele negative ale diverselor situații de criză și până la creșterea exponențială a prețurilor inputurilor din spațiul agro-alimentar, toate acestea reprezintă factori care au impus atât modificări ale sistemelor publice de organizare și funcționare, cât și reorientarea profundă a modului în care fermierii gândesc și abordează practic afacerile agricole, cu influențe semnificative asupra portofoliilor de investiții în domeniul agro-alimentar.
Soluțiile digitale îi pot ajuta per fermieri să facă față provocărilor actuale
Astăzi, în mod prioritar și tot mai riguros se caută soluțiile cele mai potrivite pentru îmbunătățirea eficienței și a productivității, inclusiv prin intermediul noilor tehnici și tehnologii agricole, concomitent cu reducerea costurilor de producție, diminuarea impactului asupra mediului și scăderea riscului unor procese de producție consumatoare de resurse și de timp.
Soluțiile digitale sunt considerate piloni de consolidare a capacității fermierilor de a face față provocărilor actuale, contribuind inclusiv la optimizarea capacității de luare a deciziilor, îmbunătățirea condițiilor de lucru și a competențelor profesionale.
“După ce, împreună cu fratele meu Cristinel Bodescu, în comuna Solești, județul Vaslui, m-am ocupat de o fermă apicolă de multiplicare și didactică, tot amândoi, în anul 2018, am finalizat o investiție de 660 000 de euro într-o livadă ecologică de cireș, cu o suprafață de 5 hectare. Observând semnele tot mai accentuate ale schimbărilor climatice, reflectate îndeosebi prin perioade din ce în mai îndelungate cu secetă pedologică și cu arșiță, am căutat să apelăm la soluții inovatoare atât în privința arhitecturii de plantare (sistem superintensiv), cât și în privința sistemelor de irigații. Pe lângă realizarea de puțuri forate care să ne asigure în mod constant rezerva de apă, am căutat să gestionăm apa într-un mod cât mai performant și mai eficient, investind într-o stație inteligentă de monitorizare a umidității pe frunză și a rezervei de apă, cu posibilitatea de declanșare automată a irigării. Practic, pe telefonul mobil sau pe laptop se transmit avertizările legate de reducerea umidității pe frunze, ceea ce înseamnă că se impune declanșarea acțiunii de irigare a pomilor.
Am optat pentru introducerea unui sistem inteligent și pe alte paliere ale activității noastre, un exemplu fiind cel legat de înghețul plantelor (pomicultură și culturile agricole cu care am înconjurat livada noastră ecologică). Tot pe telefonul mobil sau pe laptop sunt transmise avertizările, cu detalii privind apariția, localizarea și intensitatea fenomenului de îngheț. Astăzi, acțiunile de întreținere a sănătății plantelor se efectuează cu dronele, coordonarea acestor procese tehnologice putând fi efectuată din birou. Cele prezentate sunt doar câteva dintre direcțiile de investiții în digitalizarea agriculturii, un concept din ce în ce mai important datorită utilității sale și care, în România, pentru a depăși faza de început, necesită o actualizare inclusiv a educației agricole”, menționa fermierul vasluian Ciprian Bodescu.
Câștigă teren cu informațiile din podcastul „Câmp Deschis”!
Câștigă teren cu informațiile din podcastul „Câmp Deschis”!
De la invitatul acestei ediții, Tudor Opriș, director de vânzări AGRIVI pentru România și Europa de sud-est, aflăm detalii inedite despre un subiect foarte important pentru vremurile în care trăim: digitalizarea agriculturii. Cu ocazia acestui episod, le aducem fermierilor sfaturile necesare adaptării într-o lume în continuă dezvoltare.
Digitalizarea agriculturii câștigă teren și în România
În Vestul Europei, elementele agriculturii de precizie (drone, sateliți, senzori, inteligență artificială, etc.), care să determine obținerea unor producții mai bune, sustenabile și cu costuri mai mici reprezintă, deja, o importantă bază a deciziilor fermierilor, aceștia părăsind etapa de raportare doar la instruire sau la experiență și trecând în mod alert la un alt nivel. Concomitent, în țările din Vestul Europei s-a dezvoltat cadrul juridico-financiar de susținere statală a accelerării investițiilor în digitalizarea agriculturii, fiind alocate fonduri distincte și semnificative pentru sprijinirea fermierilor.
În România, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în alte state dezvoltate, activitatea agricolă bazată pe digitalizare a căpătat un anumit teren, evoluția sa depinzând mult de mentalitatea fermierilor, de curajul acestora de a urma pașii corecți către noul sistem de lucru în agricultură, precum și de susținerea națională pentru realizarea investițiilor specifice.
Transformarea digitală reprezintă unul dintre cei șase piloni (Tranziția verde; Transformarea digitală; Creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională; Politici pentru Noua Generație), care stau la baza Planului de Redresare și Reziliență al României, documentul strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale. “Planul Național de Redresare și Reziliență al României prevede 507 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Un pachet robust de 107 investiții și mai mult de 50 de reforme vor contribui la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea potențialului de creștere economică. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este coordonator la nivel național”, arătau public reprezentanți ai Guvernului României.
Pentru reușita investiției, potrivit specialiștilor, fermierul trebuie să includă în planul de digitalizare a activităților etapele de stabilire a obiectivelor concrete din propria fermă, acomodarea cu termenii specifici conceptului de digitalizare, solicitarea de la profesioniști a recomandărilor tehnologice și tehnice și identificarea soluțiilor de finanțare și de aplicare. În privința dimensiunii investiției în digitalizare, între reperele de analiză și de decizie, se numără cele referitoare la stabilirea realistă a priorităților din cadrul fermei, alegerea corectă a noii tehnologii digitale în vederea utilizării la maximum a tuturor opțiunilor acesteia și calculul sumei disponibile pentru investițiile în digitalizarea activităților din cadrul unității.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 25 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri . Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.
