Aceasta este prima linie de apărare împotriva agenților patogeni din cultură

Ce înseamnă verificarea și monitorizarea permanentă a apariției bolilor

Monitorizarea permanentă a culturilor este o acțiune prioritară în rândul fermierilor. Fiecare agricultor trebuie să acorde atât timpul necesar, cât și un mare interes acestei etape, în acțiunile sale de prevenire și combatere a principalelor boli din culturile agricole. Așa cum sugerează și numele, fermierii trebuie să se asigure permanent că starea de sănătate a plantelor de cultură se menține în cote optime.

Principalele criterii care stau la baza unei bune organizări și acțiuni de combatere a agenților patogeni:

• Verificarea vizuală și stabilirea limitei critice a atacului, în funcție de care se indică aplicarea tratamentului
  
• Cunoașterea exactă a bolilor și a modului în care acestea se manifestă, în zonele de acțiune, pe baza efectuării de sondaje periodice în teren
  
• Asigurarea unor măsuri complexe de combatere cu un produs fungicid , sau mai multe, pentru înlăturarea simultană a mai multor dăunători sau agenți patogeni, pentru a limita nivelul de stres la care sunt expuse plantele de cultură.
  

Ce înseamnă nivelul critic de infecție a culturii

Nivelul critic de infecție are o strânsă legătură cu creșterea și dezvoltarea bolilor (perioada de incubație). Cunoașterea perioadei de incubație a agenților patogeni este deosebit de importantă, deoarece aceasta diferă de la o specie la alta. De asemenea, perioada de incubație poate fi mai lungă sau mai scurtă, fiind influențată de factorii de mediu.

Care este perioada de incubație a principalilor agenți patogeni la plantele de cultură

• Erysiphe graminis (făinarea grâului): perioada de incubatie 5-7 zile
  
• Helminthosporium gramineum (Sfâșierea frunzelor de orz): perioada de incubatie 10-12 luni
  
• Monilinia fructigena (Putregaiul brun al sâmburoaselor): perioada de incubatie 5-10 zile
  
• Phytophthora infestans (Mana cartofului): perioada incubatie 2-11 zile
  
• Plasmopara viticola (Mana viței de vie): perioada de incubatie 4-15 zile
  
• Puccinia graminis (Rugina brună a grâului): perioada de incubatie 6-8 zile
  
• Puccinia striiformis (Rugina galbenă a grâului): perioada de incubatie 6-10 zile
  
• Septoria tritici (Septorioza grâului/ pătarea brună a frunzelor de grâu): perioada de incubatie 6-8 zile
  
• Tiletia tritici (Malura comună a grâului): perioada de incubatie 4-10 luni
  
• Venturia inaequalis (Rapănul mărului): perioada de incubatie 8- 20 zile
  

Toate aceste infecții duc la modificări ale proceselor fiziologice din plantă. În final, acestea au ca efect scăderea accentuată a cantității de clorofilă, inhibarea translocării asimilatelor, respirație îngreunată a plantei, dezvoltarea sistemului de autoapărare a plantei și consum inutil de energie în lupta cu acești agenți patogeni.

Astfel, prin utilizarea fungicidelor actuale avem posibilitatea de a stopa și combate bolile din culturile agricole. Fungicidele moderne sunt compuse din una sau mai multe substanțe active, din diferite clase, în diferite formulări, cu funcții și mecanisme diferite de acțiune asupra agenților patogeni. Toate acestea au drept scop controlul eficient asupra bolilor care afectează plantele de cultură.

Manifestări și evoluțiile timpurii ale agenților patogeni

• Erysiphe graminis (făinarea graului): Primele atacuri se observă pe frunze, prin apariția unor pete mici, de culoare galbena. Acestea apoi se măresc în cazul atacurilor mai puternice și se acoperă cu mici pernițe pâsloase albe, cu aspect prăfos. Făinarea grâului apare în lunile aprilie – mai.
  
• Helminthosporium gramineum (sfasierea frunzelor de orz): La început se observă sub forma unor pete galbene alungite pe partea superioara. Într-o fază mai avansată, petele necrozează și frunzele se sfâșie.
  
• Monilinia fructigena (putregaiul brun al sâmburoaselor): La început, apare sub forma unor pete mici și brune. Cu timpul, aceste pete acoperă tot fructul care putrezește și pe suprafața lui se formează fructificațiile ciupercii.
  
• Phytophthora infestans (mana cartofului): Boala atacă organele aeriene și se manifestă pe frunze în lunile iunie și iulie, prin apariția unor pete de culoare gălbuie. La început, petele au dimensiuni mici, apoi se măresc, devenind brune și sunt înconjurate de o dunga galbenă. Pe partea inferioara a frunzei se observă un praf foarte fin și albicios.
  
• Plasmopara viticola (mana vitei de vie): Această ciuperca atacă toate organele verzi ale viței de vie. Primele infecții apar pe frunze, unde se observă unele pete de culoare gălbuie, iar pe partea inferioară a frunzelor se formează pustule albicioase, rezultând fructificațiile ciupercii.
  
• Puccinia graminis (rugina brună a grâului): Boala se manifestă primăvara, prin formarea unor pustule ovale, eliptice sau circulare mici de culoare brună, risipite uniform pe ambele fețe ale frunzelor, spre vârful limbului foliar.
  
• Puccinia striiformis (rugina galbenă a grâului): Boala se manifestă în lunile aprilie, mai și în prima jumătate a lunii iunie. Se pot observa pe toate organele aeriene ale plantelor pustule mici de culoare galben-portocalie. Acestea sunt dispersate pe limbul foliar în șiruri paralele, însoțite de pete clorotice alungite.
  
• Septoria tritici (pătarea brună a frunzelor de grâu): Boala se manifestă încă din toamnă pe plante, prin apariția pe organele atacate a unor pete ovale sau alungite, de câțiva milimetri. La început au culoarea galbenă, apoi aceste pete se brunifică cu timpul, se măresc și se unesc, ducând la distrugerea întregului aparat foliar.
  
• Tiletia tritici (mălura comună a grâului): Organele vegetative ale plantelor nu se schimbă sub influenta bolii. Apariția simptomelor se observa la spic. Spicele afectate se dezvoltă mai devreme decât cele sănătoase, au o culoare verde-albăstrui, iar la maturitate au o poziție erectă. Boabele mălurate sunt mai mici, rotunjite, de culoare brun cenușie, cu un miros de pește stricat.
  
• Venturia Inaequalis (Rapănul mărului): La început se observă pe frunze apariția unor pete cafenii – negricioase, care se unesc și, cu timpul, acoperă întreaga frunză. Atacul este deosebit de păgubitor pe frunze, fructe și lăstari.
  

Utilizarea schemelor integrale de tratament este cea mai bună recomandare. Tratamentele integrate se efectuează prin folosirea de fungicide cu diferite ingrediente, care conțin cantitatea de substanță activă necesară pentru controlul acestor agenți patogeni cu diferite moduri de acțiune, atât sistemice, cât și de contact. Fungicidele actuale au rolul de a preveni aceste boli, dar au și capacitatea de a combate și a controla aceste boli. Condiția esențială este ca fermierii să determine corect agentul patogen și să intervină, cel mai bine, preventiv, sau, măcar până la jumătatea perioadei de infecție, în funcție de agentul dăunător.

Rezultatele obținute pot varia in funcție de condițiile meteorologice, temperatura la care sunt aplicate tratamentele de protecție a plantelor si utilajele de aplicare a acestor tratamente.

Ciprian Ionescu, reprezentant tehnic BASF - zona Est