Adaptarea la transformările structurale din agricultură, o necesitate

Adaptarea agriculturii la schimbările climatice și provocările globale: o prioritate strategică pentru viitor

Amplificarea și diversificarea factorilor care influențează activitatea de producție agroalimentară globală induc o transformare structurală a sectorului care impune o adaptare cât mai rapidă, atât a strategiei și a politicilor publice de profil, cât și a modului în care fermierii înșiși se raportează la viitorul lor profesional și de existență socială.

Creșterea populaţiei Terrei la aproape 10 miliarde de oameni, până în 2050, cu consecința creșterii cererii globale de alimente cu 50-60%, modificările condițiilor de climă și mediu, accentuarea presiunii asupra resurselor naturale, crizele geopolitice și social-economice, asociate volatilității piețelor și a prețurilor produselor agricole, reprezintă cauze principale ale transformărilor actuale din lanțul alimentar mondial.

La nivelul Uniunii Europene, prognoza potrivit căreia va fi menținută pe termen mediu și lung o balanță comercială pozitivă este secondată, de exemplu, de îngrijorarea că modificarea condițiilor climatice poate crea probleme semnificative, inclusiv în ceea ce privește asigurarea securității alimentare a populației din spațiul comunitar. Schimbările climatice ar putea să genereze efecte mixte şi inegal distribuite pe teritoriul agricol al întregii Uniuni Europene, cu variaţii regionale ale producțivității în sectorul vegetal. Dacă în regiunile nordice, s-ar putea obține chiar unele mici sporuri de producție, în zonele sudice se vor înregistra pagube determinate de încălzirea globală şi de deficitul de apă din sol și din atmosferă.

Potrivit prognozelor specialiștilor, România este una dintre țările care ar putea avea de suferit din ce în ce mai mult din cauza transformărilor climatice. ”România va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC până în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C până în 2099, în funcţie de scenariul global. Este de aşteptat ca modelele de precipitaţii să se schimbe în mod semnificativ şi să producă un impact teritorial diferenţiat în România. Partea de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal”, arăta un studiu al MADR.

Experiența anului de producție agricolă 2023-2024 a reflectat în mod concret impactul evoluției vremii asupra recoltelor și randamentelor agricole din România, în condițiile unor acțiuni insuficiente de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. ”Anul agricol 2023-2024 a venit după alți doi ani în care agricultura din Nord-Estul României a avut de suferit din cauza condițiilor climatice. Cu foarte mici excepții, generate de niște facilități care țin de irigații, producția agricolă din acest an a fost una prin care cu chiu cu vai am reușit să ne acoperim cheltuielile. Dacă la grâu a fost o producție medie de 4 tone/ha, înseamnă că a fost foarte bine. Sunt unii care au reușit să depășească acest nivel, nu cu mult, dar mare parte dintre fermierii din Podișul Central Moldovenesc au avut recolte la hectar care au plecat de la o tonă jumătate sau poate chiar mai puțin. La rapiță, producția a fost poate chiar mai mică decât cea de la grâu și avem colegi care, deși nu a meritat, au intrat cu combinele pentru a recolta 500 kg/hectar. Producția maximă, după informațiile pe care le am de la colegii noștri, a fost de maximum 3 tone la hectar. La cultura de floarea soarelui, am plecat de la zero recoltă până la 3 – 3,5 tone/ha. La porumb, o producție medie de 4 tone la hectar pe fermă a fost o producție ”foarte bună”, și aici având fermieri care nu au intrat la recoltat deoarece nu au avut ce recolta. Așadar, între principalii factori limitative sau, chiar, cel mai important obstacol este cel legat de evoluția vremii, o evoluție care așează zona Moldovei în ultimii ani într-o postură destul de delicate. Acest fapt, aduce transformări certe în activitățile noastre și în ferme. Investițiile care s-au realizat în acest an în agricultură au ținut doar de continuarea celor care erau pe rol și este din ce în ce mai dificil să ne gândim la investiții pentru viitor”, arăta fermierul Emil Teofil Bălteanu, președinte al Patronatului Antreprenorilor Fermieri din zona Moldovei CERUNIA.

Totuși, aspectelor mai puțin îmbucurătoare descrise mai sus li se alătură și importante capitole pozitive, sub cupola cărora a debutat noul an de producție agroalimentară, care pot transforma anumite semnale de îngrijorare în oportunități. De exemplu, odată cu sporirea populației mondiale, se creează perspective de creştere și de echilibrare a pieţei agroalimentare, ceea ce poate constitui un avantaj semnificativ pentru fermieri. De asemenea, sectorul agroalimentar a reprezentat întotdeauna un important motor care a influențat pozitiv rata anuală a creșterii economice. Potrivit datelor oficiale, la nivel global, există aproximativ 1,85 miliarde hectare de terenuri agricole fertile. Nu este mult, raportat la populație și la nevoia de hrană, și se pare că va trebui o compensare prin soluții tehnologice noi (de ex, agricultura circulară, agricultura verticală și alte tehnologii). Toate acestea vor contribui la atragerea de investiții în agricultură, ceea ce se va reflecta într-o posibilă creștere economică prin investiții și nu prin consum.

În ceea ce privește viitorul sectorului agroalimentar national, european și global, pe de o parte, rămâne de văzut cum vor fi recuperate și perfecționate infrastructurile de producție și de piață, cu efecte benefice asupra principiului de bază al oricărui ciclu de creștere economică, respectiv cum se va materializa creșterea productivității capitalului (uman, fizic, financiar). Pe de altă parte, rămâne ca fermierii să înțeleagă evoluția fenomenelor de climă și piață alimentară, să se adapteze noilor condiții de lucru și să aplice soluțiile științifice potrivite, pentru a valorifica inteligent și profitabil potențialul agroalimentar național și internațional.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 26 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.