Apa..și viitorul agriculturii europene
10.02.2025
EDITORIAL: Provocările Secolului XXI: securitatea alimentară, deficitul de apă și impactul transformărilor climatice, economice și geopolitice asupra resurselor esențiale
În contextul necesității de a asigura securitatea alimentară pentru o populație globală tot mai numeroasă, asociat urbanizării și progreselor tehnologice actuale, rezervele alimentare (inclusiv, apa potabilă) și resursele de energie electrică, gaze și petrol au devenit veritabile nuclee, în jurul cărora gravitează sistemele economico-sociale și chiar politice ale multor macroregiuni, țări și societăți.
În ultimii ani, aceste resurse sunt supuse unor transformări majore, determinate îndeosebi de modificările semnificative ale factorilor climatici și de presiunile exercitate de evenimentele sanitare, geopolitice și militare ori de reziliență, cu impact major asupra mediului înconjurător, resurselor și condițiilor de viață de pe întreaga planetă.
La nivel global, de exemplu în privința resurselor agro-alimentare, deficitul de apă reprezintă una dintre problemele majore ale secolului XXI. Potrivit datelor oficiale, sectorul agricol utilizează 70% din apa dulce, numeroase regiuni confruntându-se, deja, cu lipsa apei potabile, ceea ce determină dificultăți majore în producția de alimente. ”Până în anul 2050, se așteaptă o creștere cu 50% a cererii de alimente. Cerințele de apă au crescut de aproape două ori față de rata de creștere a populației, în secolul XX. Este clar că există o nevoie urgentă de a aborda deficitul de apă, acum și în deceniile viitoare”, semnala FAO-ONU (WASAG – Cadrul global privind deficitul de apă în agricultură).
La nivel european, în cadrul celui mai recent Raport al Comisiei Europene, referitor la punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa (2000/60/CE) și a Directivei privind inundațiile (2007/60/CE), publicat în data de 4 februarie 2025, se atrage atenția asupra faptului că resursele de apă se află sub o presiune puternică, determinată mai ales de utilizarea nesustenabilă a terenurilor, schimbările hidromorfologice, industrializarea, poluarea excesivă, schimbările climatice, asociate creșterii cererii de apă, urbanizării și sporirii populației.
De la adoptarea Pactului verde european, recentul raport privind starea apei în Uniunea Europeană este primul document care reflectă modul de aplicare a acestui Pact și care inventariază progresele înregistrate de statele membre, referitor la atingerea obiectivelor legate de biodiversitate, climă și eliminarea poluării. Evaluarea a fost realizată în 20 de state membre și însumează cca.90 % din corpurile de apă de suprafață și subterane ale Uniunii Europene.
Documentul mai relevă faptul că, deși în ultimii 4-5 ani nivelul de cunoaștere și acțiunile de monitorizare a apelor din UE au progresat, starea cantitativă și calitativă a acestora nu s-a îmbunătățit în mod proporțional. Situația este critică în cazul apelor de suprafață, doar 39,5% dintre corpurile de apă evaluate fiind într-o stare ecologică bună și numai 26,8 % dintre au o stare chimică conformă. ”În ceea ce privește corpurile de apă subterane, 86 % dintre acestea se aflau într-o stare chimică bună, în anul 2021. Cei mai frecvenți poluanți raportați sunt nitrații. Aceștia provin în principal din agricultura intensivă și din creșterea animalelor, prin utilizarea necorespunzătoare sau excesivă a îngrășămintelor și a gunoiului de grajd lichid/dejecțiilor animaliere, toate conținând azot și fosfor. Acest lucru este valabil pentru 17 dintre cele 20 de state membre”, se notează în Raportul CE.
În România, pe fondul manifestării tot mai accentuate a fenomenelor meteo extreme (secetă, vijelii, inundații, etc.) și al creșterii temperaturii aerului (în perioada 2013-2023, înregistrându-se o creștere medie de 1 grad Celsius), se preconizează o accentuare a disputei pentru terenuri limitrofe surselor de apă și pentru cele cu o amprentă semnificativă de apă. În aceeași măsură, va fi crucial ca să se dezvolte noi sisteme de irigații, iar resursele naturale (apă, sol) să fie utilizate cât mai echilibrat.
Între strategiile de reducere a presiunii asupra resurselor, sunt prioritare cele care vizează conservarea solului, rotația culturilor, utilizarea geneticii rezistente la secetă și a metodelor eficiente de irigare (de ex, irigare prin picurare, pentru reducerea cantității de apă consumate și pentru prevenirea eroziunii solului), restaurarea ecosistemelor naturale (reabilitare zone umede, etc.), conservarea apelor subterane, agricultură ecologică, etc.
Rămâne de văzut, la nivel european și național, cum se va realiza/susține în continuare integrarea acestor abordări și care vor fi efectele privind reducerea presiunii asupra resurselor de apă, protejarea mediului înconjurător și a vieții oamenilor, în condiții de durabilitate și sustenabilitate.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 27 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri . Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.
