Atragerea de fonduri europene, eterna speranță a fermierilor
27.07.2023
EDITORIAL Atragerea masivă de fonduri europene sunt o eternă Fata Morgana pentru România, iar povestea PNDR 2014-2020 a părut că se înscrie în această linie. Recent, acest program a mai primit o șansă, în ceasul al 13-lea
Atragerea greoaie de fonduri europene este una dintre paradoxurile ale economiei românești. Avem mare nevoie de bani, mai ales pentru agricultură, dar suntem la coada Uniunii Europene când vine vorba de atragerea lor. De ce? Un răspuns prea complicat, la care nu se știe dacă cineva chiar poate da un răspuns complet. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are o importanță crucială pentru agricultura românească, dar întârzierile în atragerea banilor au determinat o prelungire a sa până în 2025. Una dintre măsurile bune luate de noul guvern, care aduce noi speranțe în ceea ce privește creșterea gradului de absorbție a fondurilor. Asta daca vedem însă și o creștere a eficienței, nu doar o prelungire a unor termene deja prelungite.
Un nou termen, o nouă speranță
Ministrul Agriculturii a semnat recent decizia de prelungire a duratei de execuție a proiectelor contractate în PNDR 2014-2020, în special pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor. Perioada maximă de eligibilitate a cheltuielilor permise prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este până la 31 decembrie 2025. Legislația europeană permite extinderea cu încă doi ani a perioadei inițiale de implementare a PNDR, care expira la 31 decembrie 2023. Ce înseamnă asta mai exact? Autoritățile vor putea să efectueze plăți după această dată și evită astfel blocarea unor proiecte importante. În prezent, sunt în derulare peste 3.200 de contracte finanțate prin PNDR 2014-2020, potrivit Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Luând această măsură, noul Guvern se asigură că proiectele pot avea o durată de execuție mai mare, în speranța că vor fi totuși finalizate la timp. Sunt vizate însă doar proiectele care au un stadiu minim de realizare de 30%.
Întârzieri peste întârzieri, specialitate românească
PNDR a avut probleme încă de la început, fiind nevoie de foarte mult timp până să fie acreditate autoritățile de management. Cel puțin la nivel declarativ, el era o prioritate pentru autorități, fiind vorba de fonduri nerambursabile de miliarde de euro pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești. Astfel, deși se autoritățile se plângeau că nu au bani pentru investiții în aducerea agriculturii la standarde UE, atragerea fondurilor înainta cu viteza melcului. Meteahnă românească veche, care rezistă și astăzi, vezi cazul PNRR. Ne văităm că nu avem bani, dar suntem ultimii din UE la atras banii europeni, deși avem cea mai mare nevoie de ei pentru a mai reduce distanța față de celelalte țări din UE și pentru a nu mai fi ultimii la foarte multe capitole.
Dezvoltare infrastructurii rurale, eterna speranță
Vorbim despre modernizarea agriculturii de peste 30 de ani, iar PNDR 2014-2020 exact despre asta era. Fondurile, acordate de la Bruxelles, erau destinate în special pentru dezvoltarea zonei rurale și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole. Practic, fix principala problemă a agriculturii românești. Apoi, susținerea tinerilor care vor să devină fermieri, dezvoltarea infrastructurii rurale și atragerea de investiții sunt condiții ”sine qua non” pentru ca agricultura românească să ajungă în 2023. Să sperăm că, măcar acum, în ceasul al 13-lea, vom vedea o schimbare radicală în bine.
