Cel mai călduros an afectează recoltele în 2024
09.01.2024
EDITORIAL Lipsa unui sistem eficient de irigații se va vedea tot mai mult în viitor, având în vedere că înregistrăm record după record în ceea ce privește temperaturile. La începutul lui 2024, avem deja semnale îngrijorătoare legate de recolta pe acest an
Avertismentele mai multor specialiști, în ultimii ani, au atras atenția asupra faptului că temperatura globală se află pe trend ascendent, cu posibile consecințe negative asupra agriculturii mondiale pe termen lung. 2023 a stabilit un nou record în această privință, inclusiv în perioada iernii, iar efectele se văd deja, în mai multe state. În România, se văd chiar mai bine, având în vedere că nu avem un sistem de irigații performant, la nivel național. Ne așteaptă un 2024 foarte complicat, în care seceta poate face ravagii. Mai mult de atât, temperaturile ridicate creează un mediu propice pentru dăunători, cu un alt posibil impact negativ semnificativ. Pe scurt, o problemă deja complicată tinde să devină și mai complicată, dacă nu sunt luate din timp măsuri.
Cel mai călduros Crăciun din istorie
În decembrie 2023, Europa a avut cel mai călduros Crăciun din istorie, potrivit multor meteorologi, cu maxime și de 17 grade în România. Un final potrivit pentru un an în care temperatura medie, la nivel național, a fost de 12,5 grade, cu 2,3 grade mai mult față de media perioadei 1981 – 2010, potrivit Ministerului Mediului. La nivel global, s-au înmulțit avertismentele privind posibilele efecte negative pe care această evoluție o poate avea asupra vieții în general, nu doar asupra agriculturii. Nivelul oceanului planetar este și el în creștere, iar schimbările care pot apărea în următorii 10 ani devin tot mai greu de prevăzut.
Încălzirea globală, rezultatul activităților umane
Încălzirea globală este rezultatul activităților antropice, o probabilitate de peste 95%, şi are un ritm fără precedent de creștere, potrivit Ministerului Mediului. Acest fenomen este strâns legat și de efectul de seră, prin care atmosfera captează o parte din energia solară. Gazele cu efect de seră, în special dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și oxidul de azot (N2O), rezultă din arderea combustibililor fosili. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an, dar, pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris, de a reduce încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai poate emite omenirea este de aproximativ 250 de gigatone, potrivit specialiștilor. Astfel, marja de eroare devine tot mai mică, în fiecare an, în ceea ce privește capacitatea omenirii de a gestiona într-un mod eficient fenomenul încălzirii globale.
Cultura de grâu, în pericol
Alături de temperaturile tot mai ridicate, și lipsa precipitațiilor poate dăuna grav culturilor de grâu și porumb. În decembrie 2023, conținutul de umiditate din sol se încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute - secetă pedologică moderată și puternică, local în nordul, sudul și estul Moldovei, nordul și centrul Munteniei, estul și sudul Transilvaniei, potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie. Mai mult de atât, specialiștii avertizează că aceste evoluții creează condiții propice pentru înmulțirea dăunătorilor, care devin mai greu de combătut. Astfel, problema devine tot mai complexă, iar modul în care ea poate evolua devine și mai greu de ghicit în viitor. O nouă problemă atrage după sine alte probleme, iar întreaga situație devine tot mai greu de gestionat dacă nu vom lua măsurile care trebuie.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 18 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.
