Culturile de primăvară, compromise. Irigațiile, Fata Morgana
06.08.2024
EDITORIAL Inevitabilul s-a produs: lipsa sistemelor de irigații se vede de pe Lună, în unul dintre cei mai secetoși ani din istoria României. Culturile de primăvară, compromise aproape complet. Porumbul, la pământ
Ceea ce trebuia să se întâmple, până la urmă s-a întâmplat. Culturile de primăvară au fost deja puse la pământ de unul dintre cei mai călduroși și secetoși ani din istoria României, de când se fac măsurători. 2023 a fost declarat cel mai călduros an la nivel global, din istorie, iar 2024 este foarte aproape să-l depășească. Avem practic anul și recordul. Iar sistemele de irigații din România rămân, în mare parte, o iluzie. Abia dacă avem 20% din suprafața arabilă irigată, iar guvernul promite că vom ajunge la 25% în 3-4 ani. Practic, întreaga planetă se încinge tot mai tare, iar noi ne chinuim să ajungem la un sfert din suprafață irigată. Tot e bine, putea să nu fie nimic, nu? Porumbul este, de departe, cel mai grav afectat. Din cele 14-15 milioane de tone, cât era estimarea la început de an, se pare că vom obține 6. La grâu avem noroc că am recoltat deja cea mai mare parte, altfel situația era deja dramatică.
2 milioane de hectare, afectate
Circa 2 milioane de hectare au fost efectate, din cele 9 milioane de hectare arabile pe care le are România, potrivit estimărilor oficiale. Probabil, cifra reală va crește, vara nu s-a terminat. Porumbul și floarea-soarelui au fost cel mai serios lovite de o secetă și o căldură cum rar am văzut în istorie. În acest an s-au văzut, mai bine ca oricând, de ce au fost date atâtea avertismente privind starea sistemului de irigații, în trecut. Agricultura românească suferea de lipsa acestor sisteme chiar și în ani relativ normali, în care precipitațiile erau ceva mai scăzute. Acum, când termometrele au arătat mai multe zile la rând peste 40 de grade Celsius, situația a devenit extrem de complicată.
Guvernul, obligat să acorde despăgubiri mai devreme
Acest context foarte complicat, care prezintă deja riscuri serioase în ceea ce privește recolta de anul viitor, guvernul este forțat să intervină mai repede decât o făcea de obicei. Ministrul Agriculturii a promis recent că despăgubirile pentru calamitățile provocate de secetă vor fi plătite fermierilor în luna octombrie, astfel încât aceștia să aibă resurse pentru campania de toamnă, iar suma minimă a despăgubirilor pe hectar va fi de 200 de euro. Ministrul a subliniat că toate comisiile și instituțiile publice din subordinea Ministerului Agriculturii au obligația ca, până pe 15 septembrie, să întocmească procesele verbale de calamități, astfel încât banii să poată fi acordați mai repede. De obicei, aceste procese verbale se încheiau până la sfârșitul anului, pentru a fi predate în anul următor. Doar că acum suntem departe de a fi într-o situație normală.
Presiune pe asigurările agricole
Agra Asigurări, lider în domeniul asigurărilor agricole, anunța, la începutul lui iulie, cifre record în ceea ce privește avizările de daune pentru anul agricol 2023-2024. În total, circa 2400 de daune au fost avizate, un rezultat direct al fenomenelor meteorologice extreme cu care s-a confruntat România în vara acestui an. Iar acest număr este așteptat să crească, având în vedere că nici luna august nu se anunță prea răcoroasă. Deja în luna iunie a acestui an, era înregistrat un record din perspectiva totalului de avize înregistrate. Un alt semn că situația este cât se poate de serioasă. Și, mai mult de atât, cele mai multe semne indică chiar o înrăutățire a acesteia. În plus, avem motive serioase să credem că 2025 va fi un an chiar mai complicat decât 2024, din punct de vedere al schimbărilor climatice. În acest context delicat, care tinde să devină tot mai delicat, de la un an la altul, importanța unei strategii naționale devine crucială pentru viitorul agriculturii în România. Irigațiile, asigurările, fărâmițarea terenurilor, subvențiile, procesarea materiilor prime – probleme care trebuie rezolvate azi, nu mâine. Prețul și accesibilitatea alimentelor reprezintă un element esențial al societății, la nivel global. Cu cât amânăm investiții extrem de importante pentru sustenabilitatea agriculturii, cu atât riscăm să avem probleme pentru marea majoritate a oamenilor, când vine vorba de alimentație sănătoasă, la un preț accesibil, pe termen lung. Viitorul nu arată deloc bine din acest punct de vedere. Costuri în creștere pentru fermieri, consumatori presați de inflație să cumpere mai ieftin, schimbări climatice dramatice, o populație tot mai mare la nivel global. O ecuație cu prea multe necunoscute, a cărei rezolvare ne va chinui mulți ani de acum încolo.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 18 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.
