Declin al culturii de porumb, în anul 2025. Semnale și posibile soluții de redresare.

Între posibilele soluții de redresare a situației porumbului, mai pot fi incluse cu rezultate superioare: utilizarea de sisteme agrotehnice moderne pentru a conserva apa din sol; alegerea unei genetici adaptate; aplicarea unor tehnologii de producție prietenoase cu solul și cu mediul înconjurător; colectarea și utilizarea apei provenite din precipitații; realizarea de sisteme de irigații noi și eficiente, etc.

Recent, în cadrul unei dezbateri cu fermierii membri ai Asociației Grânarii. Dă-te pe brazdă-Iași, organizație membră a FAPPR, Alina Crețu insista asupra faptului că România are nevoie urgentă de o strategie pentru apă, în special pentru apa utilizată în agricultură, deoarece există un mare risc de a se repeta problemele grave din anul precedent. În mod special, situația din zona Moldovei este cu atât mai gravă și mai paradoxală, cu cât resursa de apă există. ”În zona Moldovei, avem, de exemplu, cel puțin două râuri importante -Siret și Prut-, dar și alte râuri. Avem apă. Problema e cum facem ca această apă și apa din precipitații să fie gestionate corect și să ajungă la fermieri, atunci când este nevoie. E păcat că nu reușim să ne uităm la cei care fac lucruri extraordinare în domeniul utilizării apei. Nu ne uităm la ce fac colegii noștri din Spania și Portugalia care irigă și nu mai vorbesc despre fermierii din Israel, de exemplu, care scot apă din orice. Dacă nu ne punem la masă și, atât autoritățile cât și fermierii, nu înțelegem care este interesul general și care trebuie să fie proiectul pe o perioadă mai lungă de timp, vom avea de pierdut”, puncta Alina Crețu.

Fermierii sunt de părere că viitorul României depinde și de cultura porumbului. De ce? Pentru că este o cultură profitabilă, pentru că vorbim despre un întreg lanț productiv și despre o industrie agroalimentară care funcționează pe baza cerealelor din România.

În condițiile anului 2025, tot mai numeroși cultivatori spun că porumbul ar trebui, de exemplu, să fie așezat sub sintagma cultură în pericol de dispariție, așa cum se întâmplă cu unele categorii din regnul animal, și să beneficieze de un program de finanțare, tocmai pentru a redresa condițiile de producție. ”Lucrurile nu sunt atât de simple, precum se prezintă câteodată. De exemplu, că producția de cereale pleacă la export și se îmbogățesc doar unii. Fals! Se îmbogățește România. Se îmbogățește întreaga filieră, de la agricultori, oamenii care lucrează în asigurările agricole, până la cei care vând utilaje și soluții pentru agricultură și, chiar, până la soțiile și copiii de fermieri care fac consum în România. Deci, toată lumea are de profitat, dacă îi merge bine agriculturii românești. Cultura de porumb poate să însemne, de asemenea, susținerea sectorului zootehnic. Vorbim aici despre fermieri care nu sunt susținuți pentru a își crește performanța în ferma zootehnică. Vorbim despre fermieri care ar vrea să-și populeze fermele de porci, care ar vrea să crească investițiile în fermele de vaci de lapte sau în vaci de carne, care ar reprezenta debușeul principal pentru această producție de porumb. Deci, problemele sunt mult mai multe, nu sunt doar cele de schimbări climatice și, dacă vedem un declin al sectorului cerealelor, în special în zona de producere a porumbului, este pentru că nu avem o strategie foarte clară pe termen lung pentru agricultură în general, nu doar pentru această cultură”, mai arăta Alina Crețu.

De mult timp, fermierii din zona Moldovei semnalează inclusiv necesitatea ca regiunea să fie inclusă în harta teritoriilor defavorizate. S-au făcut și studii, s-au întocmit documente, totuși până acum nu s-a ajuns la rezultatele așteptate de fermieri. ”Noi încercăm să dialogăm cu autoritățile, nu întotdeauna suntem ascultați. La fel ca și presa, suntem cumva un câine de pază al breslei. Încercăm să determinăm îmbunătățirea aspectelor importante pentru fermieri și orice mică ameliorare a modului de desfășurare a activității este un plus pentru noi. Un asemenea plus a fost înregistrat atunci când s-a hotărât ca zonele defavorizate să nu mai conteze ca și punctaj la finanțările europene, la proiectele din pilonul 2. S-a muncit foarte mult. Până la urmă, inclusiv subvenția pentru zona defavorizată a scăzut și ni s-a propus atunci o variantă de a se acorda doar pentru zonele montane. S-a ajuns la un compromis și am avut această garanție, că zonele defavorizate nu vor mai conta ca și punctaj, pentru că ni s-a spus că altceva nu se mai poate schimba. Sunt probleme mari de neconcordanță, pentru că, totuși, sunt areale agricole în care se irigă masiv și ele sunt în zone defavorizate. Vom continua să lucrăm pe acest proiect, până când vom vedea că există cel puțin obiectivitate în modul în care sunt susținute zonele defavorizate. Și, în mod cert, zona Moldovei merită intrarea în această categorie”, concluziona Alina Crețu.

În ceea ce privește contextul general în care fermierii români au dat startul noului an de producție la cultura de porumb, trebuie evidențiat și faptul că, la nivel european, pe fondul condițiilor climatice dificile și al corecției pieței de profil, se înregistrează scăderi ale producției și exportului. La nivel global, conform raportului pentru luna martie 2025 al Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), se prognozează creșteri ale producțiilor în SUA, China, Rusia, India, Ucraina, dar, scăderi în Mexic și Africa de Sud, iar comerțul global a fost revizuit în scădere din cauza reducerii exporturilor din Brazilia și Africa de Sud.