Economia agricolă locală - o alternativă viabilă în condiții de criză
28.05.2023
Editorial: Cum s-ar putea întări eficient veriga slabă a sistemului agricol din România
În condițiile prelungirii conflictului armat din Ucraina, asociată fragilității contextului economico-social post-Covid 19, au devenit tot mai complexe dificultățile întâmpinate de fiecare țară, în ceea ce privește asigurarea securității și siguranței alimentare naționale.
În perioada pandemiei Covid 19, s-au produs rupturi semnificative în lanțul internațional de aprovizionare cu alimente, adoptându-se soluția de a se apela la producția agro-alimentară locală și la sistemul lanțurilor scurte de aprovizionare. Consumatorii au devenit din ce în ce mai interesați de alimentele provenite din proximitate, atât datorită faptului că au descoperit confortul oferit de lanțul scurt de aprovizionare, cât și datorită conștientizării efectelor benefice pentru organism ale produselor locale.
În Italia, de exemplu, o țară care a fost puternic afectată social și economic de pandemia Covid 19 (starea de urgență sanitară care a fost decretată la data de 31 ianuarie 2020 prelungindu-se până la data de 30 martie 2022), încurajarea producției agro-alimentare locale a reprezentat o cale de a asigura securitatea alimentară a populației și supraviețuirea fermelor și a unităților economice de profil. Deși de peste 20 de ani se folosea expresia „produs kilometru zero”, care se referă la obținerea și vânzarea alimentelor locale, abia în perioada post-Covid 19 s-au făcut publice unele criterii legale de definire a unui produs drept „kilometru zero”, reglementările juridice fiind însoțite de unele măsuri logistice pentru comercializarea în spații distincte și vizibile a acestui tip de produse.
Noul model ar putea să reducă presiunea pe fermieri
Astfel, beneficiază de denumirea de “produs km zero” alimentele care sunt obținute pe o rază de maximum 70 km față de punctul de comercializare sau de consum ori care se obțin în aceeași provincie, putând trece prin veriga comercială a maxim unui intermediar. Acestor alimente li se rezervă minim 30% din spațiul general de comercializare din piețe, autoritățile locale putând încuraja inclusiv amenajarea unor spații ad-hoc (semnalizate) în interiorul supermarketurilor.
Acest model de abordare a sistemului alimentar este foarte agreat atât de către consumatorii italieni, cât mai ales de către fermieri, care îl consideră o importantă șansă de reducere a presiunii provocărilor actuale legate îndeosebi de criza geo-politică și de restricțiile din noua PAC.
În anul 2021, după șocul produs de pandemia Covid-19, economia Italiei s-a redresat înregistrând o creștere a PIB cu 6,3%. Din perspectivă agro-alimentară, în momentul actual, în Italia, alături de abordarea “produs km zero” este promovat și susținut în mod oficial și conceptul de suveranitate alimentară, prin care se încurajează atât obținerea de produse autohtone, cât și consumul de alimente locale, pe lanțul scurt de aprovizionare. “Suveranitatea alimentară este dreptul unui popor de a continua să decidă ce să producă și ce să mănânce. Noi trebuie să depindem de modelul nostru care alege mai întâi calitatea”, arăta Francesco Lollobrigida, Ministrul Agriculturii, Suveranității Alimentare și Pădurilor din Italia.
În perioada pandemiei Covid-19, sistemul de vânzare directă din fermă/livrare la domiciliul beneficiarului a început să se răspândească și în România, fiind cuprins în conceptul de lanț scurt de aprovizionare agro-alimentară.
În perioada post Covid 19, numeroși consumatori au rămas fideli acestui concept, atât datorită confortului pe care l-au căpătat și siguranței asupra calității, cât și datorită stabilității sursei de aprovizionare, în condiții sociale instabile.
De ce sunt de preferat lanțurile scurte de aprovizionare
După o cercetare recentă a sectorului agroalimentar local și a lanțurilor scurte de aprovizionare din județul Botoșani, în contextul în care se pune problema sustenabilității lanțurilor alimentare convenționale, specialiștii Filialei Iași a Academiei Române au arătat public faptul că lanțurile scurte de aprovizionare pot reprezenta un sistem alternativ viabil, pe fondul interesului sporit al consumatorilor. ”Caracterul agrar al județului Botoșani este evidențiat de topul primelor 25 ferme care însumează 40.392 ha suprafață cultivată și o cifră de afaceri cumulată de peste 417 milioane lei (2019).
Totalul unităților de origine animală și non-animală înregistrate ANSVSA Botoșani (2020) este de 3.711 unități-multe fiind branduri locale: usturoiul de Copălău, caşcavalul de Săveni, legumele din bazinul legumicol Săveni – Flămânzi, țuica și vinul de Rădeni, mierea de Frumușica, merele de Curtești şi dulceţurile de pe malul Prutului. Creșterea bovinelor este recunoscută pentru producția de lapte și a preparatelor din lapte, pe raza județului activând ferme mari cu distribuție regională/națională. Fermele mici/ microferme își valorifică producția pe plan local, dar și în județele învecinate pentru și complementar lanțurilor alimentare convenționale.(…) Datorită popularității lor în creștere, lanțurile alimentare scurte atrag atenția deopotrivă în rândul consumatorilor, producătorilor și factorilor de decizie politică din ultimele decenii”, arăta Lucian Tanasă, cercetător în cadrul Academiei Române, Filiala Iași.
În perioada imediat ulterioară pandemiei Covid 19, precum și în cea actuală, a conflictului deschis Rusia-Ucraina, se poate observa faptul că atât marile companii agricole, cât și micii fermieri din România, continuă să își mărească stocurile de produse (din cauza preţului scăzut, în special la cereale), adâncindu-li-se pierderile şi diminuându-li-se profiturile, comparativ cu anii precedenţi, chiar dacă cererea externă de alimente este suficient de mare.
Pe acest fond, conceptul de economie locală/lanț scurt de aprovizionare ca alternativă viabilă în situații de criză, a intrat și în atenția FAO-ONU. “În contextul recentelor crize geo-economice regionale și globale, vorbim despre o certificare a faptului că volatilitatea extremă a prețurilor va afecta direct securitatea alimentară. În această perioadă, discutăm inclusiv despre faptul că, pe termen scurt și mediu, o soluție viabilă poate fi promovarea așa-ziselor economii agricole „de origine”, adică mai restrânse din punctul de vedere al teritoriului și al circulației mărfurilor.
În aceeași măsură, considerăm oportună revenirea la producția alimentară locală/regională, ceea ce ar necesita mai multe intervenții ale statului în economie și protecție socială, alături de un dialog diferit între stat și „fermierul privat”, pentru a stimula autoconsumul și consumul de alimente prin turismul național și internațional. Micii fermieri, fabricile locale și regionale de producere a alimentelor, turismul național și internațional, cu multiplele lor forme de manifestare, pot genera dezvoltarea unor lanțuri scurte funcționale și durabile de circulație a alimentelor și de aprovizionare cu mărfuri, care pot debloca starea actuală ce tinde să devină conflictuală”, menționa Prof.univ.dr. Benone Păsărin, membru ASAS și membru al Grupului Mondial de Experți pe Probleme de Securitate și Siguranță Alimentară FAO-ONU.
O posibilă concluzie poate fi aceea că, prin promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare, s-ar reduce proporția agriculturii de subzistență, considerată veriga slabă a sistemului agricol din România, deși cheia dezvoltării durabile la nivel european constă și în existența fermelor familiale, prin Politica Agricolă Comună urmărindu-se consolidarea acestor ferme și transformarea lor în exploatații comerciale viabile.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 25 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
