Evoluția prețului cerealelor și impactul asupra agriculturii românești
18.06.2024
Vezi factorii care generează tot mai multe provocări pentru fermierii noștri
Într-un context internațional caracterizat de instabilitate climatică și economică, agricultura românească se confruntă cu numeroase provocări. Ultimele rapoarte ale Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA) relevă o scădere semnificativă a producției de grâu în trei dintre cei mai mari producători europeni: Rusia, Ucraina și Franța. În paralel, măsurile adoptate de Ucraina privind stabilirea unor prețuri minime la exporturile de cereale și oleaginoase creează noi dinamici pe piață. În plus, fenomenele meteo extreme din România afectează grav culturile locale. Sunt doar câțiva dintre factorii ce se întrepătrund și a căror acțiune impune fermierilor români să găsească soluții eficiente pentru a face față noilor realități.
Producția de grâu scade în Europa
Condițiile meteorologice nefavorabile au avut un impact devastator asupra producției de grâu a principalilor exportatori: Rusia, Ucraina și Franța, conform raportului USDA publicat în această lună.
Producția de grâu rusesc e estimată la 83 de milioane de tone, cu 9% mai puțin comparativ cu anul trecut. Culturile au fost afectate grav de înghețuri și secetă. Peste 1,5 milioane de hectare de culturi au fost deja compromise. Nici Ucraina nu stă mai bine. Producția de grâu pentru acest an este estimată la 19,5 milioane de tone, cu 15% mai puțin comparativ cu 2023. Pe lângă războiul care a afectat grav activitatea fermierilor, culturile au avut de suferit și din cauza secetei prelungite din primăvară. În schimb, în Franța cultura de grâu a fost afectată grav de ploile excesive. Producția este estimată de USDA la 31,5 milioane de tone, cu peste 13% mai puțin decât anul trecut. Cantitățile mari de apă și umiditatea ridicată au dus la întârzierea semănatului, scăderea suprafețelor însămânțate și probleme în dezvoltarea plantelor.
Cum arată estimările pentru România
Conform INS, producția de grâu a României pentru sezonul 2024/25 ar putea scădea sub 9,5 milioane de tone, din cauza secetei prelungite în toamna anului trecut, a scăderii suprafeței cultivate, dar și a schimbărilor bruște de vreme. Ar fi o diferență în minus de peste 19.000 de tone comparativ cu anul trecut.
Sunt însă și vești bune. Estimările pentru producția de porumb arată că este probabil să se atingă 12,3 milioane de tone, în special deoarece fermierii au preferat mai mult această cultură. Statistica arată că suprafața cultivată cu porumb pentru acest an este mai mare cu peste 138.000 de hectare, față de cele 2,5 milioane ha cultivate în 2023.
Cultura de orz aduce și ea surprize plăcute. Conform analiștilor Comisiei Europene, fermierii români ar putea să recolteze în acest an aproximativ 2,1 milioane de tone de orz, comparativ cu 2 milioane recoltate în 2023. Unul dintre motivele creșterii îl constituie suprafața cultivată. Fermierii au pus orz pe 508.000 hectare, cu 7,000 mai mult față de anul trecut.
Noi provocări, de la est și de sus
Agricultorii români nu sunt străini de presiunea pusă de cerealele provenite din Ucraina. Seria de proteste față de exporturile la negru sau intrarea cerealelor ucrainene pe piața românească s-a încheiat, însă cotațiile bursiere înregistrează fluctuații suficient de mari încât să dea palpitații traderilor și fermierilor.
Recent, autoritățile din Ucraina au anunțat noi măsuri prin care urmăresc să stabilească prețuri minime pentru exporturile de cereale și oleaginoase. Măsurile au scopul de a combate exporturile la negru și de a asigura o concurență corectă pe piața internațională, prin crearea unui cadru clar pentru toate părțile implicate.
Problema prețurilor ucrainene, cu care puțini pot să concureze, a fost discutată de multe ori, atât în România, cât și la nivelul UE. Cele două proiecte de legi adoptate de Ucraina vor aduce modificări pentru Codul Fiscal și cel vamal, prin stabilirea unor prețuri minime de export pentru produsele agricole, în special pentru cereale și semințele oleaginoase. Ucrainenii dezvoltă în acest moment și instrumentele necesare prin care cele două legi vor fi puse în aplicare.
De cealaltă parte, fermierii români se uită și în sus. Fenomenele meteo extreme s-au înmulțit anul acesta și afectează tot mai mult culturile agricole. Nu toți agricultorii sunt însă și de acord cu ce ar trebui făcut pentru a scădea impactul acestor fenomene. Rachetele anti-grindină, de exemplu, sunt dorite în anumite zone în care grindina face ravagii, așa cum s-a întâmplat în luna iunie, în timp ce alți fermieri organizează proteste și cer desființarea sau mutarea lor, pe motiv că ar alunga... ploile.
Cert este că, în timp ce fermierii și autoritățile se ceartă, fenomenele meteo extreme afectează tot mai mult culturile. Săptămâna trecută de exemplu, grindina de dimensiune mari și furtunile cu vijelii de peste 100 km/h au făcut pagube enorme în mai bine de un sfert de țară. Cele mai afectate județe au fost Caraș-Severin, Gorj, Dolj și Mehedinți. Însă nici județele din sud și sud-est nu au fot ocolite de furtunile care au lovit inclusiv București și Ilfov sau Dobrogea. În anumite zone, precipitațiile au depășit chiar și 70 de litri pe metrul pătrat, provocând inundații și daune permanente culturilor.
