Patrimoniul pastoral - o resursă valoroasă, pentru construirea unui sistem alimentar sustenabil

Potrivit datelor oficiale, în România, suprafaţa cu pajişti permanente reprezintă aproximativ 35% din suprafaţa agricolă a țării

Multifuncționalitatea acestor pajiști este privită atât din perspectivă economică, reprezentând o sursă importantă de bunăstare și de furaje pentru animale, cât și din perspectivă agro-ecologică, susținând refacerea structurii și fertilității solurilor, prevenirea/stoparea eroziunii și alunecării terenurilor, gestionarea rezervelor de apă, sechestrarea carbonului, îmbunătățirea calității peisajului, conservarea biodiversităţii remarcabile a țării noastre, etc.

Pe fondul diversității semnificative a condiţiilor ecologice în care sunt amplasate pajiștile, asociat schimbărilor socio-economice din ultimele decenii, în România s-a ajuns la un nivel alarmant de degradare a solurilor (în anul 2019, fenomenul de eroziune a solului afecta aproape 50% din suprafața agricolă a țării) și, inclusiv, a patrimoniului pastoral.

În acest context, având în vedere valoarea deosebită a aportului ecosistemelor de pajiști din România la construirea unui sistem alimentar sustenabil, specialiștii din domeniu caută să transfere către practicieni o serie de noi soluţii tehnologice și tehnice, pentru valorificarea raţională a patrimoniului pastoral. Acestea vizează atât renovarea totală a suprafețelor profund degradate și/sau îmbunătățirea anumitor aspecte tehnologice pe suprafețele care pot fi readuse mai ușor în circuitul productiv, cât și promovarea unor soiuri autohtone de graminee și leguminoase perene de pajiști, realizarea unor amestecuri de plante care să susțină îmbunătățirea pajiștilor și/sau reconstrucția ecologică a terenurilor degradate.

Una dintre instituțiile de cercetare-dezvoltare de profil care generează soluții practice de valorificare rațională a patrimoniului pastoral al României, în condiții de conservare a biodiversității și a peisajelor, este Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui. Înființată în anul 1981 și dispunând de o suprafață de aproximativ 253 hectare, SCDP Vaslui propune atât strategii și soluții practice pentru rezolvarea problemelor pratologiei din zona colinară a Moldovei, cât și obiective noi de cercetare științifică de profil, adaptate provocărilor tot mai complexe apărute în platouri structurale cu diferite condiții pedologice și tipuri de reliefuri (structural, sculptural și de acumulare), de hidrografie și hidrologie, precum și de vegetație (silvestră, silvostepă și stepă), etc. ”Stațiunea are în programul de ameliorare trei specii de graminee și leguminoase perene de pajiști cu un rol important în combaterea eroziunii și creșterea fertilității solurilor, contribuind puternic la îmbunătățirea și valorificarea rațională a patrimoniului pastoral al României. Este vorba despre Bromus inermis Leyss. (6 creații proprii), Agropyron pectiniforme Roem&Schult.(1 soi nou) și Onobrychis viciifolia Scop. (2 soiuri create). Continuăm strategia programelor de ameliorare, inclusiv prin intermediul proiectului ADER 5.1.1. Deja, avem elaborate planuri pentru continuarea procesului de ameliorare la graminee perene și leguminoase perene pentru pajiști, respectiv Bromus inermis și Onobrychis viciifolia. Gramineele și leguminoasele perene pentru pajiști sunt considerate o deosebită materie primă pentru industria de producere a laptelui, cărnii și a altor produse zootehnice, cu asigurarea unei aprovizionări continue pe tot parcursul anului. Crearea de noi genotipuri presupune realizarea unei șanse de obținere a unui furaj cu însușiri calitative și cantitative maxime, prin noi soiuri cu un grad ridicat de producție, cu rezistență ridicată la secetă și ger, precum și o adaptabilitate ridicată la noile condiții de mediu. Am pășit și către programe noi de ameliorare la specia Lotus corniculatus L.. (ghizdei). Se întâlneşte, în ţara noastră, în flora spontană în condiţii ecologice extrem de variate, de la câmpie până la 1500 m altitudine sau mai mult, pe soluri acide sau slab salinizate, sărace, precum şi pe soluri fertile. Ghizdeiul se cultivă pentru nutreţ verde, semifân şi fân, având o valoare nutritivă ridicată, în amestecuri cu graminee, folosite la înfiinţarea pajiştilor temporare şi supraînsămânţarea pajiştilor naturale. Datorită creşterii în toată perioada activă de vegetaţie şi masei mari de rădăcini, ce cuprinde un volum apreciabil de sol, ghizdeiul se evidenţiează printr-o capacitate mare de a proteja solul împotriva eroziunii. Sunt doar câteva dintre ideile și soluțiile cu care am reușit să atragem tot mai numeroși fermieri și alți parteneri către zona de înțelegere profundă și de acțiuni concrete, pentru gestionarea durabilă a patrimoniului pastoral al țării noastre”, sublinia Simona Dumitriu, Director al SCDP Vaslui.

De asemenea, în contextul în care acumularea de carbon din sol este influențată în principal de practicile de management, alături de clima regională, SCDP Vaslui a reușit să devină membru în grupul țintă al proiectului Horizon Europe Climate Farm Demo. ”Proiectul a început în octombrie 2022 și se desfășoară pe o perioadă de 84 luni (până la 30 septembrie 2029), fiind incluse 28 de țări. România contribuie la formarea grupului țintă cu un număr de 60 organizații, în principal ferme. Între cele patru unități din județul Vaslui, se numără și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști. Ne bucură antrenarea instituției noastre în acest proiect, deoarece vom beneficia de o analiză multicriterială, inclusiv de calculul amprentei carbon și de identificarea măsurilor care pot conduce la diminuarea amprentei carbon și la creșterea eficienței activității. Pe lângă analiza multicriterială a stațiunii și feed-back-ul din partea unor specialiști (ameliorare genetică, tehnologii de cultivare, etc.), vom putea efectua calculul gratuit și confidențial al amprentei carbon și vom identifica măsurile care pot conduce la diminuarea amprentei carbon/unitatea de produs (producția la hectar, etc.). Toate aceste informații și recomandări vor fi transmise, ulterior, către fermierii și partenerii din aria noastră de influență”, puncta CS III dr. Mihai STAVARACHE, Director adjunct știinţific al SCDP Vaslui.

Aceste informații/observații tehnice și exemplele practice pot fi considerate argumente ale ideii că, în condițiile existenței unei strategii validate inclusiv de mediul academic de profil, valorificarea rațională a patrimoniului pastoral al României trebuie corelată permanent cu coordonatele agriculturii durabile, care să permită atât conversia optimă în produse animaliere, pentru asigurarea securității și siguranței alimentare, cât și protejarea resurselor naturale ale României.