Primul trimestru anunță un an mai complicat decât 2022
27.04.2023
EDITORIAL Ieșim cu greu dintr-un trimestru care pare să acutizeze și mai tare problemele agriculturii
O vorbă mai veche spune că vei aprecia cu adevărat anumite lucruri doar atunci când nu le mai ai. O regulă care se poate aplica în general în viață, dar și în agricultură. Anul trecut, agricultorii au dus-o bine, cel puțin teoretic. Prețurile ”duduiau”, pe fondul unei inflații tot mai mari și a producții reduse, iar mulți preferau să țină în silozuri niște cereale care păreau că devin tot mai scumpe de la o săptămână la alta.
Însă, începutul acestui an a fost în antiteză. Prețurile au început să scadă la cereale pe piețele internaționale încă din noiembrie, iar inflația la alimente a continuat să urce vertiginos în ciuda promisiunilor băncilor centrale. Colac peste pupăză, o iarnă cu precipitații puține a venit să ne reamintească, în mod foarte neplăcut și într-un moment extrem de nepotrivit, că nu avem sisteme de irigații.
Mai mult de atât, avertismentele privind recesiunea sunt tot mai dese, iar guvernul se plânge tot mai mult că trebuie să reducă cheltuielile cu mai multe miliarde de euro. Pe scurt, avem toate datele pentru un 2023 mai mult decât complicat.
Inflația nu scade, iar prețurile alimentelor continuă să crească
Datele publicate de INS la finalul lui martie arată mai clar evoluția din 2022. Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 3%, iar producția cu 32,2%, față de anul precedent, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar. În plus, producția de cereale a scăzut în principal din cauza scăderii cu 44,7% a producției de porumb boabe, care are o pondere de 43,5% în producția de cereale. Altfel spus, INS a confirmat evoluția semnificativ mai slabă a producției în 2022, față de 2021, care a fost un an foarte bun.
Inflația a crescut în luna februarie, iar asta înseamnă încă o lovitură atât pentru buzunarul consumatorului, cât și pentru companii. Prețurile continuă să crească într-un ritm peste limita decenței, mai ales la alimente, deși se află deja la un nivel greu de suportat de cea mai mare parte a populației. Consumatorii sunt obligați să se orienteze către alimente tot mai ieftine, pentru a putea face față scumpirilor, în timp ce inflația la alimente a ajuns în februarie la un nivel de 22,35%, an la an.
Nu trebuie să uităm că, potrivit clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deținut în continuare, în trimestrul IV din 2022, o pondere însemnată, în medie, de 34,8% din consumul gospodăriilor. Banca centrală estimează o scădere a inflației până la finalul acestui an, dar asta nu va însemna mare lucru, realist vorbind. Chiar și la o inflație de 10%, avem un ritm de creștere a costurilor mult peste ce ar fi normal pentru o economie dezvoltată și matură. Iar această evoluție lovește serios și în companii, mai ales din domeniul industriei alimentare.
Seceta, eterna problemă. Nu, nu scăpăm de ea nici în 2023
Anul 2022 a fost marcat de secetă, iar mulți fermieri au fost afectați, în contextul în care nu avem nici azi o implementare serioasă a investițiilor pentru dezvoltarea unui sistem de irigații la scară națională. Iar iarna acestui an a avut precipitații sub așteptări, cu fermieri din Dobrogea, Oltenia și Moldova care se plâng în continuare că situația nu se anunță deloc roz nici pentru acest an. Între timp, dăm ajutoare. Ministerul Agriculturii a publicat, la secțiunea Transparență Decizională, un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022.
Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt de aproape 870 milioane de lei și se asigură din bugetul aprobat ministerului. Desigur, este bine că dăm ajutoare, doar că, dacă stăm să calculăm câte ajutoare au fost acordate fermierilor loviți de secetă în ultimii 10, ne iese un buget consistent, care ar putea fi folosit pentru a construi ceva pe termen lung. Cum ar fi un sistem de irigații, de exemplu. Dar, pentru asta ne trebuie o strategie, un creier care să decidă, undeva, că ar fi cazul să gândim și pe termen lung. Strategia ”din ajutor în ajutor spre victoria finală” pare că nu dă prea multe roade.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 16 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.
