Primăvara agricolă 2024, sub impactul unor condiții provocatoare

Care sunt soluțiile inovatoare de identificare pentru fermieri?

Primăvara agricolă 2024, pentru fermierii din România, a adus provocări numeroase și complexe. Cele mai importante dintre acestea sunt determinate de necesitatea unor transformări semnificative în sistemele de producție agricolă impuse prin noile cerințe legislative europene, limitarea resurselor financiare din cauza efectelor conflictului armat din Ucraina și a degradării condițiilor de valorificare a recoltelor, asociate schimbărilor de mediu și climă care se produc rapid, anumite plante de cultură nereușind să se adapteze biologic și productiv.

În acest context, fermierii se află în situația de a încerca să identifice soluții cât mai inovative, pentru a controla și a contracara în mod echilibrat modificările factorilor de influență asupra productivității, randamentului și eficienței agricole. Numeroși agricultori mărturisesc că, în primăvara acestui an, își orientează atenția cu prioritate asupra unui control strict al intensității investițiilor și asupra unor măsuri urgente de creștere a rezilienței ecosistemelor. “Din punctul meu de vedere, după o experiență de peste trei decenii în domeniu, primăvara agricolă 2024 este mai provocatoare ca niciodată. Venim după un an 2023 în care, pe de o parte, am înregistrat cele mai mari cheltuieli de producție pe hectar și pe kilogram de produs și am avut prețuri ale recoltelor situate sub costuri, iar pe de altă parte, am întâmpinat mari dificultăți de acces și de operare în Portul Constanța. În condițiile perpetuării acestei situații, am convingerea că specificul anului agricol 2024 va fi dominat de o prudență accentuată asupra cheltuielilor din ferme și de aplecarea mai atentă către normele recomandate de știința domeniului, în fiecare etapă tehnologică. De exemplu, anul acesta m-am orientat spre decizii realiste inclusiv în privința terenurilor care merită a mai fi lucrate și a culturilor care merită a mai fi înființate. Dacă în alți ani am semănat chiar și pe terenuri mai puțin productive, făcând o cheltuială pe care am putut să o suport, deși nivelul recoltelor nu a acoperit costurile, acum nu îmi mai permit așa ceva. Totul trebuie calculat foarte exact și nu mai este loc de asemenea pierderi”, menționa ing. Vasile BALCAN, Director General al SC MARSAT SA Roman, județul Neamț.

Problemelor descrise mai sus li s-au adăugat și cele determinate de efectele negative ale acțiunii unor factori cu impact direct asupra producțiilor agricole, cum ar fi seceta prelungită și creșterea frecvenței evenimentelor climatice extreme, creșterea excesivă și pe o perioadă îndelungată a temperaturii (stresul termic), creșterea nivelului de CO2, etc. “Chiar dacă, cel puțin în anul 2024, se impune să fim mai chibzuiți cu cheltuielile, nu trebuie să renunțăm la investițile în elemente tehnologice precum îngrășămintele, semințele sau produsele pentru protecția plantelor. În înțelegerea mea, chibzuința se reflectă prin eficientizarea unor investiții, nu neapărat prin reducerea sau eliminarea acestora. De exemplu, în primăvara 2024, chibzuința se poate manifesta inclusiv printr-un management eficient al fertilizărilor. Practic, trebuie să fim mai atenți la principiul de acțiune bazat pe etapele care presupun : identificarea cât mai exactă a resurselor din sol (prin cartarea agrochimică), cunoașterea consumului specific al fiecărei culturi și, corelând datele respective, noi să intervenim cu diferența de elemente nutritive. Încă un aspect de care trebuie să mai ținem seama în mod riguros este cel al raportului cantitate de îngrășământ/preț/substanță activă", sublinia Vasile Balcan.

Tot mai atrași de dorința de a își menține/crește competitivitatea pe piața de profil, fermierii români, cu o dovedită activitate performantă și eficientă, caută permanent să își adapteze mentalitatea și acțiunile la noile condiții de lucru în agricultură, dar susțin că actualele provocări din sectorul agro-alimentar solicită răspunsuri pentru care este nevoie de un sprijin statal pe măsură. Astfel, ar fi posibile atât aplicarea practicilor agricole corecte de către toți fermierii din țară și obținerea unor recolte bogate, cât și valorificarea producțiilor în condiții eficiente și sănătoase economic, pentru întreg sistemul agro-alimentar românesc.

Numeroși fermieri români mai semnalează faptul că, în condițiile în care prin modificarea practicilor agricole și adaptarea capabilităților existente poate fi redus riscul de afectare ireversibilă a ecosistemelor, devine imperios necesară consolidarea urgentă a sprijinulului financiar și legislativ, pentru realizarea investițiilor de protejare a climei, solului și aerului, astfel generându-se un răspuns eficient la provocările determinate de schimbările climatice și, inclusiv, de incertitudinile privitoare la disponibilitatea resurselor de apă. În Europa, seceta produce daune din ce în ce mai mari pe arii geografice tot mai extinse și amenință sisteme și sectoare, precum ecosistemele, sectorul agro-alimentar, cel de transport și cel energetic, pierderile economice anuale fiind evaluate la aproximativ 9 miliarde de euro.

Pănă când vor putea fi evaluate efectele recentelor măsuri și acțiuni de răspuns la provocările din sistemul agro-alimentar românesc, rămâne de văzut care va fi ecoul actualelor îngrijorări transmise de către fermierii români și dacă aceștia vor beneficia de o susținere mai consistentă, pentru a reuși să elimine riscul de reducere a productivității și a viabilității sectorului agro-alimentar, inclusiv din cauza faptului că, pe fondul schimbărilor climatice, numeroase specii de plante nu vor rezista presiunii determinate de pierderea habitatelor, fiind generat pericolul de a se intensifica atacurile dăunătorilor și incidența bolilor plantelor de cultură.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 26 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile.