Primăvara agricolă 2025, un nou examen eliminatoriu pentru fermieri

„Costurile cu producția vegetală, în ultimii 2 ani, au crescut de la 3 mii RON/ha la 5-6 mii RON/ha dar valorificarea produselor agricole stocate se face la prețuri foarte mici. De exemplu, porumbul, în ianuarie 2025, se vindea cu aproximativ 0,90 RON /kg, achiziția la recoltare fiind la 0,85-0,87 RON/kg. În condițiile dificultăților climatice din acești ani, în care productivitatea a fost diminuată semnificativ din cauza lipsei posibilităților de a iriga, veniturile din valorificare abia au ajuns la 4-5 mii RON/ha. Acesta este cazul cel mai fericit, din fermele medii în care se aplică tehnologie în mod constant. Iată că, deja, vorbim despre ferme medii în care se înregistrează pierderi financiare și care sunt la limita supraviețuirii. Singura șansă ar fi să realizăm recolte foarte bune. Însă, în ce mod, dacă vremea pare tot mai provocatoare și prețurile input-urilor explodează? La îngrășăminte, concret la uree, numai din decembrie 2024 și până la final de ianuarie 2025, prețul a crescut cu 80 dolari /tonă, iar cursul de schimb al dolarului a crescut și el, până aproape de nivelul cursului de schimb pentru euro. De aceea, spun că sunt momente foarte riscante, în care trebuie să abordăm cât mai profesionist fiecare etapă tehnologică și, cel puțin la capitolul investiții, să eliminăm hazardul. Altfel, nu trecem examenul noului an de producție care, la rândul său, este eliminatoriu”, spunea fermierul Vasile Balcan, din Roman, județul Neamț.

Din perspectiva evoluției condițiilor climatice, trebuie să observăm faptul că, până la jumătatea lunii martie 2025, în cea mai mare parte a țării, s-a manifestat o împrimăvărare târzie (48 - 200 „unități căldură”, potrivit datelor ANMH), plantele neacumulând destule resurse termice pentru a porni în vegetație. Dar, peste mai puțin de o lună, adică odată cu intrarea în primăvara autentică, iarăși se va pune problema asigurării unei cantități de apă suficiente, pentru desfășurarea normală a proceselor de creștere și dezvoltare a diverselor culturi agricole.

Fermierii sunt extrem de îngrijorați, deoarece potrivit datelor ANMH, în aproape toate regiunile agricole ale țării, pe profilul de sol 0-100 cm, rezerva de apă abia se ridică la nivelul de satisfăcător sau, cel mult, apropiat de un optim arbitrar. Totodată, agricultorii iau în calcul și obișnuitele intensificări ale vântului de primăvară, care vor determina noi diminuări ale rezervei de apă din sol. Pe baza acestor date concrete și a evaluărilor din teren, dacă în următoarele săptămâni nu vor cădea cantități mai însemnate de precipitații, primăvara agricolă 2025 se va afla sub o constantă amenințare a secetei care, de data aceasta, poate avea efecte economice dramatice asupra multor afaceri agricole.

În aceste condiții, se dovedește a fi crucial rolul proiectelor de investiții în sistemul de irigații al României. La întâlnirea din luna februarie 2025 cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet și cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a reiterat faptul că în acest an vor fi accelerate investițiile în sistemele de irigații, cu obiectivul de extindere a suprafeței irigate la 2,7 milioane de hectare, până în anul 2027. „Oficialul MADR a detaliat că investițiile pentru extinderea și dezvoltarea sistemelor de irigații dispun de fonduri alocate prin Planul Național Strategic în valoare de 400 de milioane de euro destinate Organizațiilor de Udători și 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații, gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. Totodată, Florin Barbu a punctat faptul că un aspect esențial în cadrul acestor investiții îl reprezintă eficientizarea consumului energetic, prin modernizarea stațiilor electrice și înlocuirea echipamentelor de pompare, măsuri care vor contribui la reducerea costurilor cu până la 35%”, arătau reprezentanții MADR, într-un comunicat de presă.

Până când vom observa că sunt puse în practică proiectele de investiții în sistemele de irigații, mai trebuie să menționăm faptul că, în actualele condiții de climă și sol, una dintre măsurile imediate luate de mulți fermieri a fost aceea de a face schimbări majore în structura de culturi. Din cauza experienței nefaste din anul precedent, în anul 2025 porumbul va fi principala cultură agricolă afectată, anunțându-se o reducere semnificativă a volumului suprafețelor însămânțate. Rămâne de văzut care va fi influența acestui aspect asupra evoluției relației costuri-productivitate-venituri, în fermele agricole și pe piața cerealelor din România.