Producţia agricolă și necesitatea construirii națiunilor noi, pregătite pentru provocările de climă și mediu

Frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, respectiv valurile de căldură și de secetă devin excesive pentru fermieri

Schimbarea condițiilor de climă și mediu reprezintă una dintre provocările importante cu care se confruntă fermierii și întregul lanț agro-alimentar, atât în România, cât și la nivel global, generând cadrul propice pentru formarea unui nou sistem de modelare sanologică a alimentelor și de intervenție regională, națională și internațională într-un așa-numit lanț durabil al națiunilor, centrat pe relația producător de alimente–beneficiar-climă și mediu.

În multe regiuni ale lumii, în ultimii ani, au crescut frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, respectiv valuri de căldură și de secetă excesive sau căderi de grindină şi inundații în intervale scurte de timp, însoțite de vijelii, afectând culturile agricole în proporții semnificative.

În România, în sezonul rece 2023-2024, de exemplu, din punctul de vedere al valorilor medii de temperatură, potrivit datelor oficiale, în aproape întreaga țară s-au înregistrat sub 10 „unități de ger”, respectiv sub 200 „unități de frig”, acestea fiind valori caracteristice pentru o iarnă blândă.

Cronologic, a urmat vara 2024, o perioadă când arșița a uscat tot ceea ce nu a distrus seceta.

”S-au înregistrat precipitații reduse și chiar absența rezervei de apă, într-un interval de 42-57 zile. În perioada acumulării apei în sol (intervalul noiembrie 2023 – martie 2024), regimul pluviometric a fost secetos și moderat secetos, fiind caracterizat de cantități deficitare de precipitații situate sub 200 l/mp, în majoritatea regiunilor agricole. Analiza indicelui de împrimăvărare din intervalul 01 februarie – 10 aprilie 2024, evidențiază faptul că s-au totalizat 500-805 „unități de căldură”, în aproape toată țara, ceea ce caracterizează o împrimăvărare foarte timpurie. Fenomenul de „arșiță” s-a manifestat cu o intensitate accentuată în anotimpul de vară în aproape toată țara, în 31-80 de zile. Din cauza creșterii temperaturii peste pragul critic de rezistență a plantelor (∑Tmax ≥32˚C), în vara anului 2024 s-a înregistrat deprecierea stării de vegetație, plantele având o suprafață foliară redusă în detrimentul procesului de asimilație a substanțelor. S-a semnalat fenomenul de șiștăvire a boabelor la porumb, ofilirea și răsucirea temporară a aparatului foliar în orele de amiază, îngălbenirea și uscarea prematură a frunzelor, reducerea cantității de substanță uscată acumulată în bob la plantele prășitoare, forțări stadiale în evoluția fenologică, apariția plantelor sterile în cultura porumbului, precum și semințe seci și capitule subdimensionate la floarea-soarelui, procesele vegetative fiind stânjenite”, precizau reprezentanții Serviciului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Potrivit aceleeași surse, în aproape toate regiunile agricole, cantitățile de precipitații au fost deficitare (sub 600 l/mp), cultura de porumb fiind deosebit de afectată, deoarece în perioada cu cerințe un consum maxim de apă (iunie–august 2024), precipitațiile căzute nu au depășit cantitatea de 200 l/mp. ”La sfârșitul lunilor iulie 2024 și august 2024, în cultura neirigată de porumb, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, atingând coeficientul de ofilire a plantelor (Co), fenomenul de secetă pedologică moderată, puternică și extremă semnalându-se în aproape toate regiunile agricole”, adăugau specialiștii din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

În condițiile în care stresul hidric s-a manifestat pe o perioadă îndelungată de timp, acestuia adăugându-i-se stresul termic din vara 2024, culturile prăşitoare au fost afectate în mod dramatic, din cauza forțării proceselor de maturare. Suprafeţele agricole cu culturi compromise parţial/total au devenit tot mai mari, porumbul trebuind să fie recoltat pentru furaj. Extrem de afectat a fost și sectorul horticol. În pomicultură și viticultură, fructele s-au deshidratat și au devenit subdimensionate, cu o acumulare redusă de zaharuri. La cartof, numărul de tuberculi s-a redus, recoltele fiind afectate atât cantitativ, cât și calitativ.

Totuși, precipitațiile din toamna 2024 și prognoza vremii pentru următoarea perioadă crează premise ale unui start optimist al noului an de producție agricolă.

În consonanță cu toate aceste fenomene, fermierii conștientizează necesitatea și importanța preocupării continui de a adapta sistemele agricole la schimbările climatice, căutând soluțiile potrivite pentru a introduce în exploatațiile lor agricole acele măsuri care pot îmbunătăți gestionarea resurselor naturale (sol, apă, genetică, soiuri, etc.), cu efecte pozitive asupra mediului și a economiei.

Numai că, asociat dorinței lor de a introduce în exploatațiile agricole toate practicile benefice, inclusiv pentru protejarea biodiversității și pentru securizarea propriilor resurse, fermierii au nevoie de informații tehnice și tehnologice specifice, de tip know -how și, nu în ultimul rând, de o susținere financiară constructivă și durabilă.

Rămâne de văzut cât de rapid va fi înțeles faptul că șansa unei adaptări urgente și reale la ceea ce se numește ,,construirea națiunilor noi, pregătite pentru provocările de climă" , în vederea reducerii riscului în domeniul alimentației și nutriției umane, al securității alimentare și al producerii unor noi catastrofe determinate de schimbările climatice, crește proporțional cu nivelul și coordonarea temporală a finanțării programelor și a dezvoltării măsurilor specifice.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 26 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri . Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.