Lecție de economie: Roșia românească
15.07.2024
EDITORIAL: Atunci când regulile economiei de piață, bazate pe cerere și ofertă, nu sunt respectate, apar probleme pentru toate părțile implicate
Atunci când Statul acordă un ajutor sau o subvenție undeva, indiferent de domeniul economic vizat, trebuie făcute bine calculele înainte. În caz contrar, pot apărea probleme atât pe partea celor vizați de acest ajutor, cât și pe partea consumatorilor. Un astfel de caz ar putea fi cel reprezentat de programele de stimulare a producției de tomate, care au atras multe critici în ultima perioadă, din partea fermierilor. Aceștia spun că recolta obținută este prea mare, fiind prea mulți fermieri care s-au apucat să cultive roșii, iar prețurile cu care ajung să se vândă aceste produse au ajuns prea mici în raport cu costurile. Ei spun că nu își acoperă nici măcar costurile, iar unii chiar renunță la recoltă. O lecție importantă de economie este că trebuie să ții cont mereu, atunci când intervii în piața liberă, de raportul dintre cerere și ofertă. Altfel, acțiunile cuiva, care vrea să ajute un anumit sector, pot ajunge să aibă efectul invers.
Tone de roșii aruncate la gunoi
Atât în anii trecuți, cât și în acest an, mai mulți fermieri s-au plâns că au aruncat tone de roșii, și subliniază că în România nu există o piață de desfacere suficient de mare pentru o recoltă peste așteptări. În plus, ei susțin că sunt nevoiți să vândă la intermediari, la un preț foarte mic, pentru că marfa este foarte multă, iar cea din import este foarte ieftină. Mai mult, ei spun că au ajuns să vândă extrem de ieftin, uneori și cu 1-2 lei/kg, doar pentru a nu arunca roșiile la gunoi. Unii fermieri spun că o posibilă soluție ar fi ca programul de subvenționare oferit de către stat, pentru tomate, să fie valabil și pentru alte culturi. În plus, ei vor să aibă mai multe opțiuni în ceea ce privește comercializarea mărfii, la nivel național, oferite de către autorități.
Ajustarea ofertei la cerere
Întotdeauna, înainte de a stimula cererea de produse, este nevoie să faci niște calcule atente privind cererea. În cazul în care cererea pe piața internă, de exemplu, nu ar fi suficientă pentru a absorbi producția în cazul unei anumite culturi, ai două opțiuni mari, cel puțin teoretic. Prima este aceea de a nu mai stimula cultura respectivă, să nu mai intervii absolut deloc și să lași piața liberă să facă ajustările necesare. A doua opțiune ar fi oferirea mai multor opțiuni de comercializare a producătorilor, poate chiar și pe alte piețe externe. În acest fel, te asiguri că ajutorul acordat este folosit în mod eficient, cu efecte benefice atât asupra producătorilor, care reușesc să vândă la un preț bun, cât și cumpărătorilor, care au acces la mai multe produse la prețuri corecte.
Folosirea inteligentă a resurselor
Utilizarea eficientă a resurselor pe care le avem la dispoziție devine tot mai necesară, pe măsură ce resursele devin mai greu de accesat, iar agricultura devine tot mai importantă la nivel global. Nu ne mai permitem să stimulăm recolte și culturi care nu au un efect pozitiv clar asupra pieței. Un teren pe care este cultivată o legumă nedorită de nimeni, de exemplu, este un teren care a ratat o altă recoltă, care poate ar fi avut un impact pozitiv semnificativ la nivelul consumatorilor. Resursele de orice fel, indiferent dacă vorbim de bani, terenuri sau oameni, devin tot mai scumpe și greu de accesat, astfel că risipirea lor nu ajută deloc agricultura românească. Devine tot mai clară importanța unei strategii coerente la nivel național, în contextul în care schimbările climatice au un efect tot mai dur asupra agriculturii la nivel global. O viziune clară, care să ajute la direcționarea inteligentă a resurselor de care dispunem, dacă vrem să ajungem la un nivel de eficiență comparativ cu cel existent în Vestul Europei, desigur. În caz contrar, nu are sens să ne mai stresăm.
Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 18 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.