Știința și inovațiile în sistemele agroalimentare, esențiale pentru gestionarea provocărilor climatice
18.08.2023
Editorial: Ce se poate face pentru a oferi fermierilor mai multă reziliență în fața schimbărilor climatice
În contextul manifestării tot mai evidente a efectelor negative ale crizelor globale cu care se confruntă economiile naționale și internaționale (schimbări climatice, conflicte geopolitice prelungite și șocurile economice, etc.), semnalele transmise de către specialiștii din întreaga lume arată faptul că noile elemente tehnologice și inovarea sunt esențiale pentru ca sistemele agroalimentare să își dezvolte și să își consolideze rezistența și durabilitatea. Transformările influențate de știință și inovație ar putea contribui în mod decisive și la stimularea unei dinamici pozitive a condițiilor climatice.
Problematicile legate de gestionarea echilibrată a crizelor globale și de eficientizarea transformărilor sistemelor agroalimentare constituie teme de dezbateri aprofundate, inclusiv în cadrul FAO-ONU. “În 2023, tema mondială a Forumului Alimentar Mondial (WFF) va fi „Transformarea sistemelor agroalimentare accelerează acțiunea climatică” și, în consecință, cea de-a doua ediție a Forumului FAO pentru Știință și Inovare (SIF) sub umbrela evenimentului emblematic WFF se va concentra pe „Știință și inovare pentru acțiunea climatică”. FAO SIF va avea loc în perioada 16-20 octombrie 2023 într-un format hibrid la sediul FAO din Roma și printr-o platformă digitală”, arată FAO-ONU.
Apa a făcut diferența în ultimii ani
Specialiștii FAO-ONU subliniază faptul că, în mod concret, eficientizarea sistemelor agroalimentare presupune atât o mai mare deschidere către incluziune socio-profesională, antrenând chiar și producătorii mici, fermele familiale, consumatorii și toți ceilalți membri subreprezentați în structurile agroalimentare, cât și o mai atentă concentrare asupra modului în care știința, tehnologia și inovația sunt cunoscute și utilizate, pentru a stimula inclusiv acțiunile climatice.
De exemplu, în ultimii ani agricoli, diferența de recoltă chiar și în exploatațiile performante a fost făcută de factorul apă. În condiții de secetă, știința de a conserva apa în sol și investițiile în sistemele de irigații au fost determinante asupra nivelului și a cantității producțiilor agricole. “Aproximativ 40% din populația globului este afectată de situația resurselor de apă care fie sunt inexistente, fie sunt excedentare. Ca să înțelegem cât de importantă este apa, trebuie să ne reamintim faptul că, de exemplu, pentru a obține 1kg de grâu este nevoie de circa 3t de apă. Pare foarte multă apă, însă acest lucru se regăsește ca element necesar pentru fiecare fază în care grâul va deveni pâine. Știința este cea care va trebui să rezolve foarte multe aspecte legate de reintegrarea apei în circuite și eliminarea pentru totdeauna a sintagmei ”apă uzată”. Mai accentuez faptul că în industrializare, respectiv în hrana zilnică pentru o persoană, regăsim între 2 și 5 tone de apă. Deci, consumul de apă este suficient de mare și trebuie să ne asumăm astfel de lucruri care, totuși, nu conduce la ideea că trebuie să renunțăm la hrană sau la apă, ci înseamnă că trebuie să fim mai gospodari.
Nu putem continua să gestionăm apa așa cum am făcut-o în trecut,nici în sectorul agricol și nici în sectorul de industrializare. Este necesar să creștem gradul de educație și să ne manifestăm conștient, prin reducerea pierderilor de apă și a risipei de alimente, prin îmbunătățirea tehnologiilor, prin echilibrarea prețurilor apei, prin drepturile asupra apei și asupra produselor derivate, printr-o nouă pilotare a succesului în ceea ce privește apa de care avem atâta nevoie. Toate au făcut ca inclusiv FAO-ONU să decidă ca anul acesta să se puncteze și mai mult ideea de accelerare a schimbărilor inclusiv în sistemele agroalimentare pentru a gestiona cât mai potrivit problematicile legate de apă și mediu”, puncta prof.univ.dr. Benone Păsărin, cadru didactic în cadrul UȘV Iași și membru al Grupului Mondial de Experți pentru Siguranță și Securitate Alimentară FAO-ONU.
Ce impact va avea pentru fermieri schimbarea modelelor de precipitații
Specialistul mai evidenția faptul că doar 2,7% din rezerva de apă a planetei reprezintă apă dulce, o parte a acesteia fiind stabilizată în ghețare, ceea ce înseamnă că, la ora actuală, există o penurie de apă dulce.
La nivel global, statisticile arată că aproximativ 1,4 miliarde de persoane sunt lipsite anual de apă potabilă și, în perioada 2000-2016, mai multe persoane au murit din cauza inundațiilor și a secetelor decât în urma altor calamități naturale.
Pentru Europa se proiectează o schimbare semnificativă a modelelor de precipitații care vor produce un impact teritorial diferențiat pe zone și, în interiorul țărilor, chiar pe regiuni.
”În România, partea de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal. Mai precis, unele modele climaticei prevăd că, în absenţa acţiunilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, recoltele şi randamentele individuale ar putea fi afectate.
De exemplu, la porumb, într-un scenariu „cald", UE se confruntă cu o posibilă scădere a producţiei cu 9%, comparativ cu o valoare iniţială din anul 2000, iar acest lucru va afecta în principal Franţa, România, Italia, Ungaria şi Spania. Într-un scenariu "rece", totuşi, România s-ar putea chiar să înregistreze o creştere de 15-20% a producţiei de porumb”, arăta MADR, în proiectul ”Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung, orizont 2030”.
Rămâne de văzut care va fi gradul de reușită a acțiunilor de reziliență la schimbările climatice, în condițiile în care coordonatele de funcționare a sistemelor agroalimentare au devenit din ce în ce mai imprevizibile și mai provocatoare, fermierii având nevoie de informații și de mijloace tot mai avansate și mai precise, pentru a se adapta cât mai rapid la provocările legate atât de evoluția fenomenelor meteo, cât și de capacitatea proprie de a accesa inovațiile și noile soluții științifice.
