Subvențiile agricole în România: o discrepanță majoră față de restul UE

Subvențiile agricole din România rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană

România se confruntă cu una dintre cele mai mici subvenții agricole din Uniunea Europeană, fermierii români primind sume mult mai mici pe hectar comparativ cu alte state membre.

Subvențiile agricole din România sunt printre cele mai scăzute din UE, un fapt semnalat recent de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la Consiliul AgriFish din Luxemburg. Acesta a subliniat necesitatea convergenței externe pentru a remedia inechitățile și a cerut ca acest aspect să fie inclus explicit în documentele de poziție ale UE. Conform datelor oficiale, fermierii români primesc aproximativ 98 de euro pe hectar, în scădere față de estimarea inițială de 101 euro pe hectar, din cauza bugetului și a suprafeței declarate la cerere.

Ministrul Barbu a argumentat că aplicarea convergenței externe este esențială pentru corectitudinea subvențiilor și a propus ca anul de referință pentru calcularea acestora să fie cât mai recent, de preferat 2023. În cadrul Consiliului AgriFish, el a subliniat importanța menționării explicite a convergenței externe în documentele aflate în discuție, pentru a asigura o aplicare corectă și reală a acesteia.

Conform north_east agrointel.ro , România se situează penultima în UE în ceea ce privește subvențiile pe hectar, devansând doar Letonia, care primește 193 de euro pe hectar. Alte state membre primesc subvenții semnificativ mai mari: Bulgaria - 211 euro pe hectar, Ungaria - 269 euro pe hectar, Polonia - 252 euro pe hectar. Cele mai mari subvenții sunt în Malta (1.083 de euro pe hectar), Grecia (487 de euro pe hectar), Danemarca (321 de euro pe hectar), Belgia (325-359 de euro pe hectar), Cipru (358 de euro pe hectar) și Italia (348 de euro pe hectar). Alte țări cu agricultură puternică și subvenții pe măsură includ Germania (248 de euro pe hectar), Franța (268 de euro pe hectar), Spania (232 de euro pe hectar) și Austria (269 de euro pe hectar).

Achim Irimescu, ministrul plenipotențiar al Reprezentanței Permanente a României la UE, a explicat că subvențiile mici pentru România au fost stabilite în urma negocierilor de aderare din 2007, când condițiile agricole din perioada de referință au fost nefavorabile. România a beneficiat de fonduri pentru dezvoltare rurală, dar subvențiile directe au rămas mici. Irimescu a subliniat că, pentru a asigura o distribuție echitabilă a subvențiilor, toate statele membre ar trebui să primească plăți egale pe hectar, ceea ce ar necesita un efort financiar considerabil din partea statelor cu subvenții mari.

Procesul de convergență externă se lovește de opoziția unor state puternice, precum Germania și Italia, care beneficiază de subvenții mari și nu doresc să reducă fondurile alocate propriilor fermieri. Achim Irimescu a precizat că Germania s-a opus chiar și menționării cuvântului „buget” în discuții, iar alte țări, inclusiv Italia și Grecia, au respins termenul „convergență”.

Irimescu a explicat că, la momentul aderării României la UE, subvențiile directe au fost calculate pe baza condițiilor din perioada 1998-2002, când România a avut secetă și recolte slabe. Media producției de grâu a fost de 2,67 tone pe hectar, iar subvenția rezultată a fost de 170 de euro pe hectar. Deși România nu a pierdut bani, deoarece fondurile neutilizate pentru plăți directe au fost alocate pentru dezvoltare rurală, subvențiile directe au rămas mici.

Discuțiile pe tema convergenței externe continuă, însă opoziția din partea statelor cu subvenții mari rămâne un obstacol major. Ungaria, care deține președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului, a indicat că nu va include aspecte financiare legate de buget și convergență în concluziile privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). România, alături de alte state membre cu subvenții mici, speră că un compromis va fi posibil pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a fondurilor agricole în UE.

Achim Irimescu a subliniat că România nu a fost cea mai radicală în cerințele sale, menționând exemplul Slovaciei, care a solicitat „convergență totală”, adică plăți egale pentru toate statele membre. Cu toate acestea, opoziția puternică din partea statelor cu subvenții mari face ca progresul în această direcție să fie dificil. România și alte state cu subvenții mici continuă să militeze pentru convergență externă, sperând să obțină un tratament mai echitabil pentru fermierii lor în cadrul PAC.