Utilizarea surselor de energie regenerabilă, o opțiune benefică pentru eficiență economică și pentru protecția mediului

Care sunt investițiile și perspectivele în energia regenerabilă?

În ultimul timp, tot mai numeroși fermieri și operatori din sistemul agro-alimentar românesc realizează investiții în obținerea de energie din resurse regenerabile, pe de o parte fiind motivați de necesitatea de a reduce costurile prin intervenții asupra indicatorului de preț al energiei, iar pe de altă parte conștientizând faptul că utilizarea surselor de energie regenerabilă joacă un rol esențial în tranziția către un sistem energetic decarbonizat.

Potrivit datelor oficiale, la nivel european, biomasa este cea mai mare sursă de energie regenerabilă, iar dacă până în anul 2018 hidroenergia a ocupat locul secund, în ultimii 10-15 de ani această poziție a fost transferată către energia eoliană și solară, capacitatea totală instalată crescând în mod constant în ultimii 20 de ani.

În România, s-a pus un accent deosebit pe sprijinirea utilizării surselor de energie regenerabilă în producția agricolă, conform pachetului legislativ ”Energie–schimbări climatice” urmărindu-se obiectivul ca aproximativ 20% din necesarul energetic să fie asigurat din energie regenerabilă, precum biomasă, energie eoliană, energie solară etc.

Contribuția agriculturii la dezvoltarea sectorului de bioenergie se concretizează, de exemplu, atât prin utilizarea biomasei și a deșeurilor de origine animală pentru obținerea de energie regenerabilă, cât și prin investițiile în microinstalaţii de obţinere a biogazului. De asemenea, în tot mai numeroase exploatații vegetale, pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate și a celor de îmbunătățiri funciare se folosesc biocarburanţi. ”Toate acestea au în vedere inclusiv protejarea biodiversității, un obiectiv pentru realizarea căruia se iau și alte măsuri suplimentare, precum eliminarea arderii miriștilor, utilizarea resturilor vegetale în scopuri energetice, înființarea de culturi destinate scopurilor energetice, gestionarea echilibrată a dejecțiilor organice din sectorul zootehnic pentru reducerea volumului emisiilor de gaze cu efect de seră, etc. Alături de amintitele obiective și măsuri tehnologice și tehnice, un aspect esențial este acela al realizării eficienței economice în unitățile noastre. Suntem extrem de atenți la consumuri și costuri, iar ponderea capitolului Energie este semnificativă. Tocmai de aceea, ne interesează foarte mult introducerea altor tipuri de energii regenerabile, precum energia eoliană, solară. Am realizat, deja, un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice, pentru care sperăm să obținem finanțare în anul 2024. În condițiile în care, acum, de exemplu, în fabrica noastră de oțet valoarea cheltuielilor anuale cu energia electrică este de aproximativ 100 000 RON, implementarea unui asemenea proiect ar aduce o economisire serioasă și ar asigura eficiența financiară a activității”, arăta Eduard Finkelstain, fermier și conducător al Fabricii de Oțet Iacomi, din Priponești-Tecuci, județul Galați.

Odată cu accelerarea tranziției către resursele regenerabile pentru furnizarea de energie electrică și în contextul actualelor schimbări climatice, la nivel global a devenit extrem de important să se cunoască și să se înțeleagă în profunzime, atât potențialul de obținere/consum de energie din surse alternative, cât și influența variabilității condițiilor climatice asupra acestui domeniu.

În luna aprilie 2024, a fost publicat Raportul anual privind starea climei în Europa, realizat de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice al UE, împreună cu Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU. ”Resursele de energie regenerabilă și cererea de energie electrică sunt foarte sensibile la condițiile climatice, care sunt supuse unor tendințe și fluctuații, pe intervale de timp care variază de la zile la decenii. În anul 2023, o proporție record din producția reală de energie electrică în Europa a fost din surse regenerabile. Creșterea a fost până la 43%, față de 36% în anul 2022. Pentru al doilea an consecutiv, generarea de energie din surse regenerabile a depășit generarea energiei din combustibili fosili poluanți. Cererea de energie electrică determinată de climă a fost peste medie atât în sudul Europei, datorită necesității de a crea condiții optime în perioada de vară caracterizată de creșteri excepționale ale temperaturilor, cât și în Scandinavia, unde pentru câteva luni temperaturile au fost mai scăzute decât media, ceea ce a determinat creșterea cererii de energie electrică necesară pentru încălzire”, arată recentul raport.

Documentul mai relevă faptul că activitatea crescută a furtunilor din perioada octombrie-decembrie 2023 a dus la un potențial peste medie pentru producția de energie eoliană. ”Pentru întregul an, potențialul de generare de energie solară fotovoltaică a fost sub medie în nord-vestul și centrul Europei și peste medie în sud-vestul și sudul Europei. Potențialul de generare de hidroenergie pe cursul râurilor a fost peste medie în mare parte a Europei, în corelare cu precipitațiile și debiturile râurilor. În anul 2023, cererea de energie electrică din Europa a fost cea mai scăzută din ultimii opt ani, cu aproximativ 2,6 PWh. S-a înregistrat o pondere record a producerii de energie electrică din surse regenerabile, ajungând până la aproximativ 43%, cu 17% din hidroenergie, 18% din energia eoliană și 7% din energia solară. Energia solară și eoliană tind să urmeze un ciclu sezonier complementar: generarea de energie solară este în mod natural cea mai mare în timpul primăverii și verii, în timp ce energia eoliană produce mai multă energie electrică toamna și iarna”.

Rămâne speranța că, pe baza cunoașterii celor mai recente date privitoare la variațiile resurselor regenerabile, vor fi dezvoltate și susținute financiar strategii menite să accelereze tranziția către optimizarea generării de energie durabilă, precum și către atenuarea emisiilor de carbon, cu efecte pozitive atât asupra protecției mediului, cât și asupra creșterii economice din întreg sistemul agro-alimentar.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 26 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis. Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile . Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.