Valorificarea optimă a cerealelor, în vara anului 2024: vânzare sau depozitare?

Agricultura românească sub asediul secetei și incertitudinilor pieței în vara anului 2024: provocările fermierilor între vânzarea imediată și depozitarea recoltelor

În vara anului 2024, agricultorii români se află în fața unor dificultăți fără precedent, atât din punctul de vedere al activităților din câmp, fiind al patrulea din ultimii cinci ani în care seceta se manifestă tot mai accentuat, cu efecte dramatice asupra nivelului și calității recoltelor, cât și din punctul de vedere al șanselor fermierilor de a realiza eficiența economică prin valorificarea producțiilor pe care totuși le-au obținut.

Fiind nevoiți să aleagă între opțiunea de a vinde imediat și aceea de a stoca recoltele, numeroși fermieri români și-au amintit de experiențele din anii 2022 și 2023, atunci când nu a fost tocmai profitabilă alegerea de a depozita producțiile și de a le valorifica la câteva luni după recoltare. "De vreo doi ani încoace, de la momentul recoltării producțiilor și până către finele lunii ianuarie a anului următor, reducerea prețurilor la burse a fost constantă. Clar că nimeni dintre fermieri nu s-a așteptat la o asemenea evoluție. Întotdeauna, sfaturile erau de a vinde în timpul anului și nu la recoltare, deoarece odată cu trecerea timpului prețurile produselor creșteau. Cu recoltele din ultimii doi ani agricoli (2022 și 2023) nu a fost așa. La grâu, de exemplu, de la 1600-1650 RON/tonă în toamna 2022, s-a ajuns la 1200 RON/tonă la finalul lunii ianuarie 2023. Iar, acum, nimeni nu garantează o schimbare în bine a tendinței de pe piața produselor agricole", arată inginerul Vasile Balcan, director general SC MARSAT SA Roman, județul Neamț.

Dacă, în cele mai multe cazuri, producțiile de rapiță obținute în anul 2024 au fost vândute încă de la recoltare (cu prețuri relativ mulțumitoare, variind între 2.0-2,5 RON/kg), pentru cultura de grâu fermierii încă mai tatonează piața, în speranța că vor putea identifica soluția care să le aducă cei mai mulți bani în ferme. ”Valorificarea grâului prin vânzare este deosebit de dificilă, în acest an, din cauza fluctuațiilor prețurilor. În ultima lună, în țară prețurile au fluctuat cu minim 10-20%. Mai exact, dacă în ultima decadă a lunii iunie 2024 am putut încheia contacte cu prețul de 1-1,2 RON/kg, în jurul datei de 10 iulie 2024, deja prețul la grâul din recolta 2024 scăzuse la 0,8-0,9 RON/kg. Având în vedere faptul că pe parcursul anului trecut prețurile au scăzut pe piață, există riscul ca aceia care acum depozitează grâul să se confrunte cu o situație similară. Dar, există și șansa de a se înregistra o creștere a prețurilor, ceea ce ne-ar avantaja. Este dificil să oferi sfaturi. Vă spun despre noi. Am luat decizia de a depozita o mare parte a recoltei de grâu. În următoarele câteva luni, vom fi foarte atenți la evoluțiile prețurilor la burse și vom hotărî, în consecință”, arăta inginerul Vasile Balcan.

Fermierul mai preciza că o influență semnificativă asupra eficienței economice o are nivelul producției agricole, existând culturi la care balanța cheltuieli/venituri este negativă, din cauza faptului că seceta a determinat pierderi însemnate de recolte de cereale. ”În ferma noastră, producțiile de cereale din acest an agricol au fost mai reduse cu 25-40% față de anii favorabili climatic. Aceasta, în condițiile în care investițiile în tehnologie au fost fără niciun rabat de la ceea indică normele științei domeniului. De exemplu, la orz, față de un nivel de 8-8,5 tone/ha cât am obținut în anii trecuți și pentru care am investit inclusiv în anul agricol 2024, media producției s-a oprit la aproximativ 5 tone/ha. Este clar că eficiența financiară a culturii va fi puternic influențată de acest indicator, mai ales că tendințele pieței produselor agricole nici pe departe nu relevă creșteri spectaculoase de prețuri”, puncta fermierul nemțean.

Potrivit acestuia, pentru recolta de orz din anul 2024 prețurile de valorificare au fost foarte mici, variind între 0,65 - 0,70 RON/kg, numeroși fermieri neacoperindu-și cheltuielile de producție.

În privința alegerii opțiunii de a vinde sau de a depozita recolta de grâu, inginerul Vasile Balcan a subliniat că, pe de o parte, poate fi oportună vânzarea fragmentată a grâului și a celorlalte recolte, pe principiul de a nu așeza toate ouăle în același coș, iar pe de altă parte trebuie să fie avută în vedere și conjunctura geopolitică nefavorabilă pentru fermierii din România, pe fondul prelungirii conflictului armat din Ucraina. "Atât Rusia, cât și Ucraina, ne-au asaltat cu produse agricole mult mai ieftine și din belșug, iar accesul nostru la Portul Constanța nu prea mai există. Deși, noi acolo valorificăm cantitățile cele mai mari. În mod concret, cam din septembrie 2022 și până în primăvara 2023, în Portul Constanța a fost pur și simplu un blocaj în privința achiziționării de produse românești. În plus, piața și producătorii agricoli din România au fost afectați de liberalizarea achizițiilor de cereale din Ucraina. S-a putut aduce orice, oricând și oricât, fără taxe vamale și fără alte rigori. Noi am produs cu reguli stricte de tehnologie, de protecție a mediului și de siguranță a calității, precum și cu plafoane mult mai înalte de costuri și taxe. Imposibilitatea de a accesa Portul Constanța a dus la situația de a avea cantități mari de cereale blocate în fermele din România, determinând un blocaj și în celelalte etape ale activităților noastre de producție agricolă. Costul a fost mare, iar efectele financiare se simt și acum, în vara 2024 și nu știu ce putem recupera", explica fermierul nemțean.

Așadar, încă o dată, putem observa că deciziile multor fermieri români asupra referitoare la destinația recoltelor de cereale sunt corelate în mod prioritar cu imperativele financiare imediate din ferme și cu vulnerabilitățile prețurilor la șocurile pieței internaționale, fiind diminuată corelarea cu piața națională, poate inclusiv din cauza regresului alarmant al sectorului zootehnic autohton, care ar fi putut îngloba cantități semnificative de cereale și care ar fi putut reprezenta un influent factor local de formare a unor prețuri avantajoase ale produselor agricole autohtone.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 26 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Începând cu august 2023, gazda podcastului Câmp Deschis, Informații cu care câștigi teren! Un podcast cu, despre și pentru fermieri. Ascultă discuțiile captivante despre tehnologii inovatoare, practici sustenabile și sfaturi de la experți pentru recolte bogate și profitabile. Un proiect susținut de BASF Agricultural Solutions România.