Cele mai comune boli la conopidă: simptome și soluții

Principalele boli la conopidă

Producția de conopidă este adesea amenințată de o serie de boli, majoritatea de natură fungică și bacteriană. Acestea pot afecta grav atât calitatea, cât și cantitatea recoltelor, provocând pierderi economice semnificative pentru legumicultori. Descoperă în cele ce urmează care sunt cele mai comune boli la conopidă și cum poți să le identifici din timp.

Boli de natură fungică la conopidă – micoze

Iată care sunt cele mai comune boli la conopidă, produse de micoze:

Pentru a combate alternarioza, folosește Dagonis^®, un fungicid puternic care conține două substanțe active:

• fluxapiroxad: o substanță cu mobilitate unică, ale cărei molecule pot lua diferite conformații: lipofile, pentru mișcarea în stratul ceros și membranele celulare, și hidrofile, pentru mișcarea în interiorul pereților celulari și al sistemului vascular;
• difenoconazol: o substanță activă cu spectru larg de acțiune, care permite atât utilizarea preventivă, cât și curativă a produsului, pentru a evita apariția infestării ireversibile a culturii.

Pătarea albă (Mycosphaerella brassicicola)

La fel ca în cazul alternariozei, primele simptome ale acestei boli la conopidă se manifestă prin apariția unor pete mici pe frunze, însă de această dată de culoare albă.

Pe măsură ce boala avansează, petele se închid la culoare, devin gri-negricioase, se răspândesc pe toată planta.

Factori favorizanți: Boala se răspândește în special în primăverile cu umiditate mare și tot atunci produce și cele mai însemnate pagube.

Și pentru combaterea pătării albe poți să folosești tot Dagonis^® deoarece, datorită celor două substanțe active, spectrul lui de combatere este unul înalt.

Făinarea (Erysiphe cruciferarum)

Primele semne ale făinării apar sub forma unor pete mici, albe, pudrate pe suprafața frunzelor, tulpinilor și inflorescențelor. Aceste pete se extind rapid și pot acoperi o mare parte din planta afectată. Dacă boala nu este combătută la timp, frunzele afectate încep să se îngălbenească, în special în jurul petelor albe pudrate. Îngălbenirea poate progresa spre marginile frunzelor, afectând în mod vizibil sănătatea plantei.

În cazurile severe, frunzele infectate se usucă și cad prematur.

Factori favorizanți: Făinarea apare în special pe fondul vremii uscate, la peste 20°C și la o umiditate atmosferică de peste 80%.

Rizoctonioza cruciferelor (Thanatephorus cucumeris)

La început, apar pete mici de culoare brună pe rădăcini și tulpini. Pe măsură ce boala progresează, plantele afectate încep să se ofilească, iar în cazuri severe, rădăcinile pot putrezi complet, ducând la moartea plantelor.

Factori favorizanți: Rizoctonioza cruciferelor este favorizată în special de condițiile de umiditate ridicată.

Căderea plăntuțelor (Pythium ultimum)

Căderea plăntuțelor sau putregaiul răsadului produce pagube frecvente din faza de germinare și răsărire și până în faza apariției a 2-3 frunze. Tulpinile răsadurilor afectate se subțiază, iar plăntuța se veștejește și, în final, putrezește.

Factori favorizanți: Boala este favorizată de temperaturi de 20-30°C și umiditate de peste 90%.

Având în vedere perioada de acțiune a acestei boli, pentru a evita pe cât posibil consecințele acesteia, folosește răsaduri de calitate.

Rugina albă (Albugo candida)

Primele semne ale acestei boli la conopidă sunt pustulele mici de forme neregulate, albe, cu un aspect pudrat, care apar pe suprafața inferioară a frunzelor. Pe partea superioară a frunzelor, deasupra pustulelor, se dezvoltă pete galbene care se măresc pe măsură ce boala progresează. Frunzele infectate pot deveni deformate, prezentând bucle, răsuciri și ondulații. Aceste deformări afectează fotosinteza și implicit sănătatea generală a plantei.

Factori favorizanți: Temperaturile moderate cuprinse între 10-20°C favorizează dezvoltarea bolii, precum și condițiile de umiditate persistentă pe frunze, cum ar fi roua de dimineață sau ploile frecvente.

Mana verzei (Peronospora brassicae)

Simptomele manei la crucifere se pot observa atât pe suprafața frunzelor, sub forma unor pete gălbui, cât și pe partea din spate a acestora, sub forma unui puf cenușiu. În timp, petele se întind și se unesc, iar dacă gradul de umiditate al aerului este destul de mare, frunzele ajung să putrezească.

Factori favorizanți: Dezvoltarea acestei boli la conopidă este susținută în special de o umiditate a aerului de peste 90%.

Putregaiul uscat (Phoma lingam)

Această boală la conopidă atacă părțile aeriene ale plantei în toate fazele de dezvoltare. Primele simptome sunt reprezentate de apariția unor pete decolorate, pe care apar puncte mici și negre, ce reprezintă fructificațiile ciupercii. În caz de atac sever, planta poate fi defoliată sau distrusă.

Factori favorizanți: Condițiile de umiditate de peste 80% favorizează dezvoltarea acestei boli la conopidă prin unirea petelor și uscarea frunzelor.

Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia carotovora)

Simptomele acestei boli se observă sub forma unui putregai umed și gălbui care apare la baza frunzelor. . În condiții favorabile, planta poate fi cuprinsă în întregime de acest putregai, transformând-o într-o masă mucilaginoasă, urât mirositoare.

Factori favorizanți: Dezvoltarea ciupercii este favorizată de umiditate atmosferică ridicată și temperaturi de peste 20°C.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Primele simptome ale bolii apar pe frunzele de la baza plantelor sub forma unor pete galben-verzui care se necrozează. În condiții de umiditate ridicată și temperaturi moderate, petele se pot extinde pe diferite organe ale plantei.

Factori favorizanți: Ciuperca se dezvoltă atunci când umiditatea este cuprinsă între 80 și 100%, la o temperatură de peste 22°C.

Ofilirea fuzariană (Fusarium oxysporum)

În acest caz, simptomele inițiale sunt reprezentate de ofilirea frunzelor inferioare, de multe ori doar pe o parte a plantei. Frunzele atacate se brunifică și cad, iar cu timpul se ofilește întreaga plantă.

Factori favorizanți: Dezvoltarea acestei boli la conopidă este favorizată de temperaturi ridicate, de peste 27°C.

Hernia rădăcinilor (Plasmodiophora brassicae)

Aceasta este o boală ușor de recunoscut prin prisma simptomelor care apar pe frunze și pe rădăcină și se poate instala încă din faza de răsad.

În timp ce simptomele aeriene sunt reprezentate de piticirea plantelor, îngălbenirea frunzelor și ofilirea acestora, pe rădăcini boala se manifestă prin apariția unor umflături sau strangulări. Rădăcinile afectate devin moi, galbene, iar la final putrezesc.

Factori favorizanți: Infecția este favorizată în principal de solurile acide, cu valori ale pH-ului de 5-6,5.

Boli de natură bacteriană la cultura de conopidă – bacterioze

Deși nu sunt la fel de răspândite precum bolile de natură fungică, și bolile de natură bacteriană pot fi un pericol pentru cultura de conopidă, deoarece afectează calitatea și cantitatea producției. Dintre cele mai comune, amintim pătarea bacteriană a frunzelor.

Pătarea bacteriană a frunzelor la conopidă (Pseudomonas syringae pv. maculicola)

Infecția se manifestă prin apariția unor pete mici și umede pe ambele fețe ale frunzelor. În condiții favorabile, acestea se pot extinde și pot determina căderea prematură a frunzelor.

Factori favorizanți: Dezvoltarea bolii este favorizată de umiditate ridicată (80-100%), prezența picăturilor de apă pe plantă (ploi, irigare prin aspersie, rouă etc.) și temperaturi aflate între 24-30°C.

Îți dorești să primești avertismente privind riscul de boli pentru a preveni pierderile și a crește producția?

Atunci descarcă aplicația AgAssist pe care o poți personaliza în funcție de nevoile tale, astfel încât să primești informări utile și soluții relevante la problemele cu care te confrunți în culturile tale.

Dagonis - soluția BASF pentru cultura de conopidă

Dagonis^® este un fungicid polivalent care combină proprietățile a două substanțe active complementare: fluxapiroxad care inhibă toate stadiile principale ale dezvoltării și reproducerii fungilor și difenoconazol care asigură un control preventiv și curativ de lungă durată.

Pentru cultura de conopidă, se aplică maximum 3 tratamente la un interval de 7 zile între ele pe perioada de vegetație BBCH 41-91, respectiv de la începutul formării mugurilor și până la coacerea completă. Doza recomandată este de 1L/ha pentru combaterea alternariozei și a pătării albe.

Pentru o cultură profitabilă, ține cont și de nevoile pe care le au plantele pentru a se dezvolta.

La plantare, ține cont de menținerea unei densități optime a plantelor pentru a preveni pe cât posibil răspândirea bolilor fungice și bacteriene. În perioada 15 martie-10 aprilie, plantarea se poate face după schema 70 cm între rânduri și 35-40 cm între plante, iar pentru cultura de toamnă (10 iunie-25 iulie), ca schemă de semănat poți folosi 5x5 cm, adică să păstrezi o distanță de 5 cm atât între plante, cât și între rânduri.

De asemenea, la patru săptămâni de la plantare se poate aplica o fertilizare fazială care să contribuie la dezvoltarea unui sistem radicular sănătos și să reducă susceptibilitatea plantelor la boli.

Pe lângă aceste acțiuni, nu uita de monitorizarea culturii pe toată perioada de vegetație pentru a evita să ajungi la un nivel critic de infecție a plantelor.

În concluzie, prin recunoașterea timpurie a celor mai comune boli la conopidă și prin implementarea metodelor de combatere integrată, poți reduce semnificativ impactul patogenilor în cultivarea conopidei, asigurând astfel o producție sustenabilă și de înaltă calitate.