Cultura de spanac: înființare, întreținere și recoltare
03.09.2024
La cultura de spanac, producțiile pot ajunge până la 20 t/ha sau chiar mai mult. Află cum poți să optimizezi randamentul acesteia.
Spanacul (Spinacea oleracea L.), o plantă anuală, cu o perioadă scurtă de vegetație, cuprinsă între 35 și 55 de zile, în funcție de soi, are o bună rezistență la temperaturile scăzute, motiv pentru care pregătirea terenului pentru cultivare poate începe încă din toamnă.
În continuare, vei descoperi particularitățile culturii de spanac, selecția soiurilor, tehnologiile de cultivare și strategii eficiente de protecție a culturii pentru maximizarea randamentului.
- Cultura de spanac - particularități
- Alegerea soiurilor de spanac pentru o cultură profitabilă
- Tehnologia de cultivare a spanacului
- Întreținerea culturii de spanac
- Tehnologia producerii de sămânță la spanac
- Măsuri de prevenire și combatere a bolilor, dăunătorilor și buruienilor
- Recoltarea și depozitarea spanacului
Cultura de spanac - particularități
Cultura de spanac este apreciată pentru capacitatea sa de a se adapta la diverse condiții climatice. Cu toate acestea, cunoașterea exactă a cerințelor de mediu și climă face diferența între o cultură cu productivitate scăzută și una de succes. Planta este rezistentă la temperaturi scăzute, dar are o sensibilitate crescută la variațiile de temperatură.
Iată care sunt particularitățile culturii de spanac:
Solul
Spanacul are pretenții ridicate față de sol. Caracteristicile solului ideal pentru cultura de spanac sunt:
- textură mijlocie;
- permeabilitate;
- structură afânată;
- conținut ridicat de humus;
- pH între 6,5 și 7,5.
Solurile ușoare pierd ușor apa și, astfel, se obțin producții scăzute, iar pe cele grele și reci creșterea plantelor este destul de lentă. Potrivit lucrării „Legumicultură. Volumul III”, Nistor Stan, spanacul are cerințe ridicate de fertilitate, extrăgând din sol, pentru o producție de 20 t/ha: 77 kg de azot, 26 kg de P₂O₅, 105 kg de K₂O și 29 kg de CaO. În acest sens, va fi necesară administrarea, încă din toamnă, a unei cantități mari de îngrășăminte organice, cum ar fi 40-50 t/ha de gunoi de grajd, și îngrășăminte minerale, cum ar fi 90 kg/ha de P₂O₅ și 150 kg/ha de K₂O. Având în vedere faptul că azotul afectează rezistența la ger, se recomandă ca acesta să fie aplicat primăvara, în cantitate de 25 kg/ha.
Temperatura
Fiind o plantă rezistentă la frig, semințele de spanac pot germina la temperaturi de 2°C până la 3°C. Cu toate acestea, pentru o dezvoltare optimă, spanacul preferă o temperatură cuprinsă între 15°C și 17°C.
Spanacul semănat toamna, care dezvoltă 3-4 frunze până la venirea frigului, suportă temperaturi de la -8°C până la -10°C. În zonele în care iernile sunt aspre și fără zăpadă, semănăturile din toamnă riscă să fie afectate de îngheț. De asemenea, cultura poate să devină mai sensibilă la frig în timpul iernii din cauza excesului de azot din sol. Iar dacă te afli într-o astfel de regiune, se recomandă să înființezi cultura de spanac primăvara.
Nu doar temperaturile negative pot afecta plantele de spanac, ci și cele prea ridicate, astfel că temperaturile ce depășesc 25°C le influențează în mod negativ creșterea, rezultând frunze mici și fibroase, dar și o înflorire accelerată.
Lumina
Lumina este un factor de vegetație important pentru spanac, întrucât majoritatea soiurilor tind să emită tulpini florale rapid în condiții de zi lungă, înainte de formarea completă a rozetei de frunze.
Recolte productive de spanac se obțin din culturile înființate primăvara sau toamna datorită zilelor scurte și temperaturilor moderate. În ceea ce privește culturile de vară, este recomandat un număr restrâns de soiuri, semănate în zone umbroase, cum ar fi livezile tinere și irigate la nevoie.
Spanacul nu este exigent în ceea ce privește intensitatea luminii, valoarea optimă fiind cuprinsă între 4.000 și 5.000 lucși, iar o intensitate mai mare de 10.000 lucși poate accelera formarea tulpinilor florale.
Umiditatea
Cererea ridicată de umiditate a spanacului face ca această cultură să fie foarte sensibilă la secetă. În astfel de situații, spanacul dezvoltă o rozetă mică, iar recoltele obținute sunt mici și de calitate scăzută. Mai mult, lipsa de umiditate combinată cu temperaturile ridicate accelerează formarea tulpinilor florale. Așadar, va fi necesară irigarea, menținând umiditatea solului la 75% din intervalul umidității active, la o adâncime de 20-25 cm.
Spanacul semănat vara, cu scopul consumului de toamnă, va necesita o irigare de aprovizionare, înainte de semănat, cu un volum de apă de 300-350 m³ pe hectar.
Alegerea soiurilor de spanac pentru o cultură profitabilă
În țara noastră, se cultivă spanac din soiuri semitimpurii, care sunt adaptate condițiilor climatice variate ale regiunii, iar semințele utilizate sunt fie certificate, fie standard. Puteți verifica în „ north_east Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2024 ” soiurile de spanac aprobate.
Prin selectarea unor soiuri adaptate la condițiile climatice din România, vei reuși să obții culturi de spanac productive și sănătoase, maximizând astfel eficiența producției și a resurselor.
Tehnologia de cultivare a spanacului
Spanacul poate fi cultivat fie în câmp deschis, fie în solarii și adăposturi joase, permițând fermierilor să aleagă cea mai potrivită metodă de cultivare în funcție de specificul zonei și de cerințele pieței.
Cultura în câmp
Pentru culturile de spanac semănate toamna și destinate consumului primăvara, terenurile trebuie să fie orientate spre sud, să nu permită stagnarea apei, să fie acoperite și să se încălzească rapid.
Spanacul se cultivă adesea în rotație, înainte sau după o altă cultură de bază. Plantele premergătoare ideale pentru cultura de spanac sunt cele care curăță terenul de buruieni și primesc fertilizări generoase, cum ar fi:
- cartofii;
- mazărea;
- fasolea;
- castraveții;
- tomatele;
- rădăcinoasele.
Pregătirea terenului
Solul pentru spanac se pregătește asemănător ca la salată. După ce se efectuează arătura de bază, se realizează erbicidarea cu una-două săptămâni înainte de semnat. Solul nu necesită modelare pentru culturile care vor fi recoltate mecanizat.
Semănatul
În cazul în care semănatul se realizează toamna pentru consumul de primăvară devreme, plantele trebuie să dezvolte o rozetă de 4-5 frunze înainte de venirea înghețului. Pentru menținerea unei producții proaspete pe o perioadă extinsă, se recomandă semănatul eșalonat la fiecare două săptămâni.
Pentru recoltarea manuală, semănatul se face la fel ca pentru salată. Pentru cea mecanizată, semănatul se efectuează pe sol nemodelat, în benzi de 5 rânduri cu o distanță de 25 cm între ele și 50 cm între benzi.
Cultura de spanac în solarii
Spanacul poate fi semănat în solarii la sfârșitul lunii octombrie, după pregătirea temeinică a solului, ceea ce permite recoltarea în luna martie. În cazul cultivării spanacului pentru consumul de toamnă, semănatul se face la sfârșitul lunii august sau în prima jumătate a lunii septembrie. În funcție de condițiile climatice, acesta urmează să se recolteze între lunile octombrie și noiembrie.
Atât pentru culturile înființate primăvara devreme, cât și pentru cele din toamnă după apariția frigului, va fi necesară acoperirea solariilor și a adăposturilor joase cu folii de plastic. Astfel, se asigură o temperatură mai caldă și constantă, permițând obținerea unor producții mai timpurii cu 2-3 săptămâni comparativ cu cele din câmp.
Întreținerea culturii de spanac
Potrivit lucrării „Tratat de legumicultură”, Ruxandra Ciofu, lucrările de întreținere la cultura de spanac sunt aceleași cu cele de la cultura de salată, exceptând aspectele specifice legate de răsadurile de salată.
Pentru cultura în câmp
- prima prașilă se efectuează la 10 zile după plantare, urmată de a doua prașilă la 10 zile;
- se verifică periodic cultura pentru eliminarea plantelor bolnave sau insuficient dezvoltate;
- se udă după necesitate, se aerisește frecvent și se menține temperatura optimă.
Pentru solarii
- toamna se realizează o prașilă la adâncimea de 5-6 cm și irigare de aprovizionare dacă vremea permite.
- după îngheț, se execută mulcirea cu mraniță, frunze sau paie în jurul coletului într-un strat de 1-2 cm grosime;
- primăvara devreme se strâng materialele de mulcire, se acoperă solarul cu polietilenă, se fertilizează cu azotat de amoniu și mraniță uscată și se execută o prașilă pentru afânarea solului și încorporarea îngrășămintelor;
- se efectuează 1-2 până la 3-4 udări înainte de recoltare, pentru menținerea umidității optime a solului.
Tehnologia producerii de sămânță la spanac
Fiind o plantă anuală, potrivit lucrării „Tratat de legumicultură”, Ruxandra Ciofu, spanacul are o tehnologie de producere a semințelor similară cu cea a culturilor pentru consum, dar cu anumite particularități:
Etapele producerii semințelor
- alegerea locului - asigură o distanță de izolare de peste 1.500 m între culturi;
- înființarea culturilor - seamănă în benzi, fie pe teren modelat, fie nemodelat, la fel ca pentru culturile de consum. Procesul se realizează toamna, în ultima decadă a lunii septembrie, iar în zonele cu ierni geroase și fără zăpadă, semănatul se face primăvara, cât mai devreme posibil.
Lucrările de întreținere speciale aplicate culturilor semincere
- răritul - plantele de pe rândurile marginale din fiecare bandă sunt rărite la o distanță de 10-15 cm una de alta, iar cele de pe rândurile centrale se recoltează în întregime pentru consum;
- purificarea culturii - prima se realizează când plantele au 4-5 frunze în rozetă, a doua când apar tulpinile florale, eliminând plantele netipice, slab dezvoltate și cele care emit tulpini florale prea devreme. După înflorire, plantele mascule sunt smulse și îndepărtate din cultură.
Recoltarea semințelor
Se începe când 1/3 până la 1/2 din plante încep să se îngălbenească, iar semințele devin tari și capătă o culoare verzui-cafenie.
Metoda de recoltare presupune următorii pași:
- tăierea plantelor cu secera;
- legarea plantelor recoltate în snopi, așezarea lor în clăi și apoi se treieră cu combina.
Producția de semințe variază între 600 și 900 kg/ha.
Măsuri de prevenire și combatere a bolilor, dăunătorilor și buruienilor
Pentru a respecta standardele de calitate, cultura de spanac trebuie să fie, în primul rând, sănătoasă. Iată principalele amenințări ale acestei culturi.
Bolile spanacului
Virusul mozaicului castraveților la spanac (Cucumber mosaic virus in spinach) - Îngălbenirea spanacului
Apar pete neregulate galbene pe frunze, urmate de încrețirea limbului. Frunzele mature devin galbene, dar nervurile rămân verzi. Se pot ofili și usca.
Antracnoza spanacului (Colletotrichum dematium f. spinaciae)
Pete mici (2-6 mm), galbene sau cenușii-albicioase, apar pe frunze. Rar, apar și pe pețioli, tulpini sau semințe, iar în acest caz sunt negricioase. Ca urmare a infecției cu antracnoză, pe ambele părți ale frunzei se observă puncte mici și negre. Frunzele atacate se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă rapid.
Alternarioza spanacului (Alternaria spinaciae)
Frunzele se necrozează de la vârf, extinzându-se pe o treime din frunză. Apar pete brun-negricioase cu conidiofori și conidii.
Pătarea frunzelor (Cladosporium variabile)
Pe frunze apar pete izolate, brune, circulare/iregulare (3-10 mm), cu aureolă galbenă. Acestea se unesc și pot acoperi mari zone din frunză, ducând la îngălbenirea și uscarea acesteia. La suprafaţa petelor, se formează zone dense, brun-negricioase.
Putregaiul cenușiu la spanac (Botrytis cinerea)
Apar pete gri-maronii spre maro-portocaliu, cu aspect apos, pe nervurile frunzelor. Această boală poate afecta rapid întreaga plantă, chiar și după recoltare, iar dacă nu este tratată, plantele se ofilesc și mor.
Dăunătorii spanacului
- Păduchele negru al bobului (Aphis fabae Scop.);
- Gândacul ţestos al sfeclei (Cassida nebulosa L.);
- Puricele de pământ (Chetocnema tibialis III);
- Buha legumelor (Mamestra oleracea L.);
- Buha semănăturilor (Scotia segetum Schiff.).
Pentru controlul dăunătorilor, folosește insecticidele potrivite, respectând indicațiile oferite de producători.
Buruienile din cultura de spanac
Acestea sunt o provocare constantă în cultura de spanac deoarece acestea concurează cu plantele de cultură pentru resurse precum nutrienții, apa și lumina. Spre exemplu, Chenopodium album , cunoscută și sub numele de spanac sălbatic, provoacă pierderi semnificative în culturile de spanac. Pentru a preveni și combate eficient buruienile, se utilizează erbicide pentru spanac în doza recomandată de producător, urmând instrucțiunile de pe etichetă.
Recoltarea și depozitarea spanacului
Spanacul se recoltează când frunzele ating dimensiunea specifică soiului. Pentru culturile de primăvară, recoltarea se face începând cu luna aprilie și continuă până în luna iunie, iar pentru cultura de toamnă, începe cu a doua decadă a lunii octombrie și se termină în luna noiembrie.
Pe suprafețele mici, recoltarea se face manual, prin smulgerea sau tăierea plantelor sub rozeta de frunze. Recoltarea mecanizată se realizează cu utilaje speciale, echipate cu elevator pentru transportul plantelor într-o remorcă sau autocamion.
Se recomandă ca recoltarea să se realizeze pe timp uscat. Astfel, se va evita murdărirea sau deprecierea plantelor. În funcție de fertilitatea solului și de soi, producția de spanac variază între 18-20 de t/ha.
După recoltare, spanacul se sortează și se ambalează în coșuri sau lăzi pentru livrare imediată. În cazul în care nu este vândut imediat, acesta se va depozita în spații speciale cu o temperatură de 0°C și 90-92% umiditate relativă, unde rezistă 1-2 săptămâni. Dacă se dorește depozitarea sa pe termen lung, poate fi congelat la -10°C pentru 2-3 luni.
Așadar, alegerea corectă a terenului, utilizarea tehnologiilor avansate de cultivare și măsurile riguroase de întreținere, te vor ajuta să obții o cultură de spanac de succes.