Tot ce trebuie să știi despre maturitatea porumbului și grupele FAO

Maturitatea porumbului – factori influențatori

Dezvoltarea și implicit întârzierea etapei de maturitate a porumbului pot fi influențate de mai mulți factori.

Principalul factor este alegerea hibrizilor, iar un instrument util aici sunt grupele FAO. Hibrizii sunt concepuți să aibă o perioadă de vegetație mai scurtă sau mai lungă, în funcție de sol și climă.

>>> La fel ca porumbul destinat consumului uman și industrial, și porumbul de siloz, folosit în principal ca hrană pentru animale, are un ciclu de creștere similar. Află mai multe despre porumbul de siloz: cum alegi hibridul și ce condiții de cultivare are .

Totodată, și practicile agricole, cum ar fi fertilizarea, irigarea, controlul buruienilor și gestionarea bolilor și dăunătorilor, pot afecta maturitatea porumbului. O gestionare adecvată poate ajuta la menținerea unei dezvoltări sănătoase și uniforme a plantelor.

>>> Pentru combaterea buruienilor poți folosi pachetul – o soluție completă formată din două tipuri de erbicid cu mod de acțiune sistemic și un adjuvant, care oferă un spectru larg de combatere a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, inclusiv a celor perene.

Pachetul conține:

• erbicidul Callam®, care oprește creșterea și diviziunea celulară a buruienilor sensibile;
• erbicidul Samson® Extra 6 OD, care împiedică diviziunea celulară și inhibă rapid dezvoltarea buruienilor, primele efecte fiind vizibile în 7-14 zile;
• adjuvantul Dash® HC, care îmbunătățește acțiunea substanțelor active.

Este suficientă o singură aplicare postemergentă pentru a combate chiar și cele mai rezistente buruieni din cultura de porumb, cum ar fi costreiul și pirul târâtor.

Apoi, după apariția punctului negru în vârful bobului care indică faptul că sămânța de porumb poate germina, singurul lucru care mai poate influența maturitatea porumbului și recoltarea este umiditatea porumbului.

>>> Porumbul are o capacitate de producție cu circa 50% mai mare față de celelalte cereale.

Conform FAO, hibrizii de porumb sunt clasificați în 9 grupe, dintre care 6 prezintă importanţă pentru România. Iată care sunt acestea:

• grupa 100-200 – cuprinde hibrizii foarte timpurii (porumbul extratimpuriu), ce necesită o sumă de UTU (unități termice utile) de 800-1000°C pentru a ajunge la maturitate;
• grupa 200-300 – cuprinde hibrizii timpurii, ce necesită o sumă de UTU de 1001-1200°C pentru a ajunge la maturitate;
• grupa 300-400 – cuprinde hibrizii semitimpurii, ce necesită o sumă de UTU de 1201-1400°C pentru a ajunge la maturitate;
• grupa 400-500 – cuprinde hibrizii semitardivi, ce necesită o sumă de UTU de 1401-1500°C pentru a ajunge la maturitate;
• grupa 500-600 – cuprinde hibrizii tardivi, ce necesită o sumă de UTU de 1501-1600°C pentru a ajunge la maturitate;
• grupa 600-650 – cuprinde hibrizii extratardivi, ce necesită o sumă de UTU de peste 1600°C pentru a ajunge la maturitate.

>>>Toți hibrizii de porumb pot fi afectați de boli specifice, indiferent de etapa de dezvoltare în care se află.

Zonarea culturii de porumb în România, în funcție de grupa FAO

În România există 6 zone favorabile pentru cultura porumbului, câte una potrivită pentru fiecare grupă FAO.

• Zona 1 – cuprinde jumătatea de sud a Câmpiei Olteniei, Munteniei şi Dobrogea și este potrivită grupei FAO 600-650.
• Zona 2 – cuprinde restul Câmpiei Olteniei şi Munteniei, Câmpia din sudul Moldovei, estul Dobrogei şi vestul Câmpiei Banatului și este potrivită grupei FAO de hibrizi 500-600.
• Zona 3 – cuprinde restul Câmpiei Banatului, jumătatea vestică a Câmpiei Crişanei, colinele sudice ale Olteniei şi Munteniei. Aici sunt recomandați hibrizii din grupa 400-500.
• Zona 4 – cuprinde cea mai mare parte a Moldovei dintre Siret şi Prut, estul Câmpiei Crişanei, Câmpia Someşului, colinele nordice ale Olteniei şi Munteniei, zonele colinare din vestul ţării, terasele Mureşului. Aici sunt recomandați hibrizii din grupele 300-400.
• Zona 5 – cuprinde N-E Moldovei, Colinele Moldovei la V de Siret, Câmpia şi Podişul Transilvaniei, Colinele din S-E Banatului și sunt recomandaţi hibrizii din grupele 200-300.
• Zona 6 – cuprinde N-V Moldovei (judeţul Suceava) şi toate regiunile submontane și este potrivită pentru hibrizii din grupa 100-200.

Formula de calcul SUTU

Așa cum ai observat, pentru ca o plantă să ajungă la maturitate, aceasta are nevoie de o anumită cantitate de căldură exprimată sub forma unei sume de unități termice utile (UTU).

Cunoaşterea temperaturii minime de germinaţie este importantă pentru stabilirea momentului optim de semănat în cazul porumbului care se seamănă primăvara, respectiv a momentului când această temperatură se realizează la adâncimea de semănat în sol, şi anume 8-10 grade.

Semănatul timpuriu face ca semințele să se îmbibe cu apă, dar să nu poată germina uniform din cauza temperaturii prea scăzute. Aceste seminţe constituie un mediu favorabil pentru dezvoltarea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor, răsărirea fiind neuniformă şi cu goluri.

Semănatul tardiv se asociază cu pierderea umidităţii din stratul superficial al solului, ceea ce determină o răsărire neuniformă şi cu goluri. Pe de altă parte, se întârzie vegetaţia, plantele ajungând la maturitate mai târziu.

>>> Dacă porumbul este semănat prea devreme sau prea târziu în sezon, poate exista un interval de timp în care solul este nefertilizat și neprotejat, iar acest lucru poate favoriza germinarea și creșterea buruienilor. Pentru un control mai bun al buruienilor, poți aplica erbicidul Wing^® P în preemergență, adică imediat după semănat sau în primele zile după aceasta, sau postemergent timpuriu, când porumbul se află în faza de 1-2 frunze. Astfel, buruienile mor imediat după germinare sau răsărire, fiind eliminate timpuriu din competiţie.

Pentru a stabili unitățile termice utile aferente hibrizilor de porumb și pentru a-i împărți pe categorii, FAO folosește formula de calcul SUTU (suma unităților termice utile), folositoare și fermierilor pentru estimarea unei anumite etape de dezvoltare.

Formula SUTU este următoarea:

SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – 10 °C, unde

• Tmax – temperatura maximă zilnică
• Tmin – temperatura minima zilnică
• Tbiol activ – temperatura biologică activă care este de 10°C la porumb.

Estimarea unei anumite etape (inclusiv a datei recoltei) se poate realiza folosind SGTU (suma gradelor termic utile) cu impunerea analizei necesităților hibridului în ceea ce priveşte SUTU, de la semănat la înflorire și până la maturitate.

Practic, prin însumarea SUTU zilnice, se obțin gradele utile totale pentru fiecare grupă de maturitate. Dacă temperatura maximă zilnică depășește 30°C, se va lua în calcul această cifră. La fel se procedează și cu temperatura minimă zilnică, dacă scade sub 10°C. Se consideră că peste aceste intervale activitatea biologică a porumbului este diminuată, chiar stopată.

Cu toate acestea, dacă planta de porumb este supusă unor situații generatoare de stres (T°C <10°C sau > 30°C şi/sau prezența frunzelor răsucite din cauza lipsei de apă, a solului bătătorit...), estimarea este inexactă.

Concluzionând, pentru o cultură de porumb cât mai profitabilă, alege hibrizii potriviți din grupele FAO și alege momentul optim pentru semănat, folosind formula SUTU.