Podgorii alese

Istoria acestei podgorii se leagă strâns de istoria centrelor viticole, localități atestate istoric începând cu secolul al XIV-lea, de exemplu, Recaș.

Este situată în sud-vestul României, având la sud granița cu Serbia, în nord Valea Mureșului și la est Munții Banatului. Relieful coboară de la altitudinea de 500 m, până la 100 m, parcurgând zone de deal și apoi de câmpie.

Istoria acestei podgorii se leagă strâns de istoria centrelor viticole, localități atestate istoric începând cu secolul al XIV-lea, de exemplu, Recaș.

Clima este temperat-continentală, cu influențe mediteraneene, precipitații între 500-700 mm, condițiile pentru viticultură sunt prielnice, neexisitând temperaturi extrem de scăzute, iar căldura este bine echilibrată pentru a favoriza creșterea și coacerea deplină a strugurilor.

Soiurile cultivate aici sunt atât pentru vinuri albe, cât și pentru cele roșii. Menționăm așadar Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Riesling Italian, Fetească Regală, Merlot, Cadarca, Steinschiller, Creată de Banat ș.a.

Se află în regiunea viticolă Moldova, dar totuși foarte aproape de Muntenia, fiind limitată la nord de râul Milcov și la sud de valea Cotatcu. Originea viticulturii în această podgorie se găsește în vremea geto-dacilor, dar primele documente apar în secolul al XV-lea.

În urma filoxerei, vor fi plantate soiuri străine și românești. Clima are atât influențe excesiv continentale, cât și temperate, cu precipitații de circa 600 mm pe an.

Soiuri principale cultivate: Fetească Albă, Fetească Neagră, Merlor, Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră.

Situată în localitatea cu același nume, în județul Iași, într-o regiune preponderent deluroasă, podgoria Cotnari face parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei.

Primele mențiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari datează din secolul al XVIII-lea, dar descoperirile arheologice dovedesc practicarea viticulturii în această zonă încă din perioada geto-dacică și apoi, cea romană.

Relatările, însă, încep din timpul domnitorilor Petru al II-lea, Ștefan cel Mare și Despot Vodă. Calitatea vinurilor este consemnată de premiile obținute de vinul de Cotnari începând cu secolul al XIX-lea, Europa atestându-i negreșit valoarea la concursuri internaționale.

În ciuda filoxeriei ce a afectat întreaga Europă, vinul din această podgorie și-a menținut statutul valoros și a continuat să fie apreciat și în perioada interbelică, după ce s-au replantat soiuri autohtone.

Singularitatea Cotnariului vine și din climă, întâlnind aici vânturile de tip fohn, ce dau încălzire atmosferică, iar depresiunile care înconjoară podgoria sunt un scut de protecție. Sunt motive datorită cărora aici primăverile se instalează devreme, iar toamna este destul de călduroasă.

Principalele soiurile cultivate aici sunt Grasă de Cotnari, Busuioacă de Moldova, Fetească Albă, Frâncușa. Din amestecul echilibrat al acestor soiuri se obține renumitul vin de Cotnari.

Aflată la limita dintre Subcarpați și Câmpia Dunării, suprafața sa se întinde între râurile Teleajen la vest și Buzău, la est.

Istoria ne dă suficiente mărturii încât să credem că viticultura a fost însemnată aici încă din vremuri străvechi, iar uneltele și obiectele găsite de arheologi (vase de băut, unelte) întăresc această afirmație. Dovezile scrise apar în secolul al XV-lea, ca în cazul multor altor podgorii.

Filoxera grăbește atât procesul de instruire al viticultorilor, cât și refacerea viilor. Se realizează Pepiniera Pietroasa în 1893, prima pepinieră de viță de vie a României. În 1907 se înființează o Școală Elementară de Viticultură, iar în 1924 ia naștere prima Stațiune de Cercetare Viticolă și Oenologică din România .

Clima temperat-continentală oferă un cadru favorabil viticulturii, susținută și de relieful deluros, care coboară armonios spre câmpie, ajungând de la altitudinea de 700 m pana la 100 m. Precipitațiile sunt în jur de 600 mm pe an.

Mândria podgoriei Dealu Mare o reprezintă soiurile roșii. Dintre acestea menționăm soiurile: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, precum și Fetească Neagră ș.a.

Centre viticole reprezentative sunt Breaza, Boldești, Valea Călugărească, Urlați-Ceptura, Tohani, Merei, Zorești, Seciu, Pietroasa.

Se află în regiunea Olteniei, pe malul drept al Oltului, unde relieful deluros are altitudinea cuprinsă între 200-500 m. Are la nord Subcarpații Getici, iar la sud Câmpia Română.

Mergând pe firul istoriei, ne oprim în secolul al XIV-lea, când avem dovezi despre practicarea viticulturii pe aceste meleaguri, cu suprafețe demne de luat în seamă. Documentele aparțin domnitorilor Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Radu cel Mare.

Vinurile erau apreciate la nivel european, cu distincții importante și premii obținute în Franța și Italia, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Se cultivau soiuri autohtone, bine înrădăcinate în tradiția locului, (de pildă, Tămâioasa românească, Crâmpoșie), iar după criza filoxeriei se va înființa o pepinieră de viță de vie, la Drăgășani. Interesul crescut pentru producții deosebite și calitate superioară, s-a arătat și prin crearea Școlii de Viticultură (1948).

Clima este temperat-continentală, favorizată de mase de aer mediteranean, cu precipitații anuale medii de 600 mm.

Dintre soiurile cultivate aici se remarcă Tămâioasa românească, Fetească Regală, Fetească Albă, Crâmpoșie selecționată.

Este situată într-o zonă deluroasă, cu altitudine cuprinsă între 350-400 m, în partea estică a Podișului Central al Moldovei, la est fiind mărginită de valea Prutului.

Dacă ne întoarcem în timp, aflăm că vița sălbatică (Vitis silvetris) a fost prezentă aici încă din anul 7000 i.Hr., viticultura fiind o activitate cu istorie și tradiție îndelungată. Documentele scrise din secolul al XV-lea arată că viticultura a reprezentat o activitate continuă pe aceste meleaguri.

Breasla viticultorilor și a pivnicerilor este menționată în mărturiile istorice ca având o poziție socială mai bună decât cea a agricultorilor.

La 1897 este formată la Huși prima societate a viticultorilor pentru combaterea filoxerei și pentru revigorarea plantațiilor, pentru promovarea vinurilor, înființarea unei școli de viticultură (fapt realizat în 1908) și crearea unei reviste de viticultură.

Clima este temperat-continentală. Precipitațiile anuale sunt între 550-650 mm. Printre soiurile cultivate se numără Zghihara Albă, emblematic pentru această podgorie, Pinot Gris, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească, Busuioacă de Bohotin, ș.a.

Se află în județul Iași, la limita dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central al Moldovei. Relieful este colinar, altitudinea medie fiind în jur de 150 m.

Arhivele mănăstirilor atestă tradiția cultivării viței de vie în această zonă, consemnându-se donațiile lui Ștefan cel Mare către Mitropolia din Suceava (o vie de la Socola). Cele mai mari suprafețe cultivate erau proprietățile mânăstirilor, după care au început să fie deținute și de negustori și boieri, mărindu-se și suprafața podgoriei.

Climatul este temperat continental, cu ploi repartizate foarte bine pe anotimpuri, fapt ce favorizează pârguirea bună a strugurilor.

Vinurile obținute în podgoria Iași sunt preponderent albe. Printre soiurile întâlnite aici, amintim Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin, dar și Pinot Noir, Băbească Neagră, Cabernet Sauvignon.

Mărginită la sud de râul Mureș, aflată în județul Arad, această podgorie își trage numele de la cele două centre viticole Miniș și Maderat.

Căutând originea viticulturii aici, ne întoarcem până în vremea românilor, care ne-au lăsat ca „amprente” ale acestei activități intens practicate unelte și monezi închinate viticulturii. Poposind în secolul al XI-lea, descoperim documente care vorbesc despre cultura viței de vie, aceasta fiind de o importanță deosebită îin regiune. În 1880 se înființează Școala de Viticultura de la Miniș, urmând ca, după eforturi susținute, în 1957, să ia naștere Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru viticultură.

Clima este temperat-continentală. Despre soiurile cultivate aici, putem spune că sunt destul de variate, podgoria fiind cunoscută în special pentru vinurile roșii. Se cultivă astfel Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cădarcă, Merlot, Burgund Mare. Dintre soiruile pentru vinuri albe amintim Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel.

Este o podgorie renumită și apreciată. Făcând parte din regiunea viticolă a Dobrogei, această podgorie are o însemnată comoară istorică viticolă, pe care o poartă cu sine cu demnitate până în zilele noastre.

Dobrogea a devenit un simbol al culturii viței de vie în țara noastră, întrucât practicarea sa cu rezultate deosebite începe în secolele VI-VII, altfel spus, zona aceasta plămădește printre primele urme de cultivare a viței de vie pe tărâm românesc.

Având deschidere la Marea Neagră, dar și la Dunăre, regiunea a cunoscut influențele grecilor, care au construit aici cetăți-oraș. De atunci, ne-au rămas obiecte care conțin motive ale strugurilor și viței de vie.

Un moment important l-a reprezentat, după filoxera, plantarea în Valu lui Traian a unor soiuri frantuzești pentru vin spumant: Chardonnay, Pinot Noir, Pinot Meunier. „Lacrima lui Ovidiu” va fi produs pentru prima dată în 1915 (vin licoros românesc, cu grad de maturare și învechire ridicat, ce îi sporește valoarea).

Și dezvoltarea podgoriei continuă...

În 1939 sunt înființate plantații experimentale, iar în 1943, se fondează Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație.

Podgoria se află la mică distanță de Constanța, este străbătută de râul Carasu și are o altitudine de aproximativ 100 m. Clima este continentală, aridă, foarte călduroasă, iar iernile destul de blânde. Precipitațiile sunt, anual, în medie de 400 mm.

Dintre soiurile cultivate, amintim Pinot Gris, Chardonnay, Riesling Iitalian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră.

Centrele viticole ale podgoriei sunt: Murfatlar, Cernavoda, Medgidia.

Este situată în regiunea viticola Moldova, în partea de sud, între râurile Siret și Bârlad, într-o zonă colinară, în județul Galați.

Primele dovezi despre această podgorie datează din secolul al XVI-lea, în condițiile în care Nicorești devine un centru viticol important al Moldovei (locul 4 după cum precizează Dimitrie Cantemir). Revenirea după filoxera a dus la înființarea Pepinierei de viță de vie din Nicorești.

Clima este temperat continentală, precipitațiile se încadrează între 500-550 mm. Dintre soiurile cultivate, cel mai reprezentativ este Băbeasca Neagră, vinurile roșii obținute sunt seci, având o aromă intensă, o culoare purpurie, un gust persistent și catifelat. Feteasca Albă este de asemenea specific pentru podgoria Nicorești, alte soiuri fiind Feteasca Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon.

Este mărginită la nord de Valea Putnei și, la sud, de Valea Milcovului.

Istoricul podgoriei este bogat, Dimitrie Cantemir menționând în Descrierea Moldovei valoarea și calitatea vinurilor de Odobești, considerându-le pe locul trei după cele din Cotnari și Huși. Cert este faptul că vinurile de Odobești erau exportate și cunoscute la nivel european.

În 1901 ia naștere Școala de Viticultura, al cărei efort este completat și de Stațiunea de Cercetare viti-vinicolă, înființată în 1936.

S-a recurs la plantarea unor soiuri nobile după dezastrul produs de filoxerie, atât soiuri autohtone precum Galbenă de Odobești, Mustoasa, cât și soiuri străine.

Precipitațiile pe an sunt în jur de 600 mm, clima este temperat-continentală. Soiuri cultivate aici sunt: Galbena de Odobești, Fetească Neagră, Plavaie, Frâncușa, Sârba, Băbească Neagră, ș.a.

Aflată în județul Vrancea, în nordul Subcarpaților de Curbură, este mărginită la nord de râul Trotuș, iar la sud de râul Putna. Relieful variază între 100 - 350 m.

Viticultura se practică aici din timpuri străvechi, fiind descoperite obiecte din secolele IV-V i.Hr. Abia în perioada interbelică podgoria Panciu iși recreează renumele, își sporește prestigiul și producția.

Clima: temperat-continentală. Ca și soiuri principale întâlnite aici, precizăm Plavaie, Aligoté, Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Băbească Neagră.

Se situează la vest de podgoria Ștefănești, iar relieful are o altitudine ce atinge 300 - 400 m. Istoric vorbind, Mihai Viteazu a contribuit decisiv la dezvoltarea viticulturii, oferind vii ca răsplata ofițerilor. Cu timpul, această cultură devine înfloritoare și din ce în ce mai promițătoare.

Clima este temperat-continentală, fără temperaturi extreme, cu precipitații anuale de 600-650 mm.

Dintre soiurile cultivate, precizăm Sauvignon blanc, Fetească Regală, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon, Merlot.

Se află în regiunea viticolă a Dobrogei, mai exact în nord-vestul său.

Relieful podgoriei are o altitudine medie de 200 m. Clima, cu influențe ale Mării Negre, conferă regiunii un climat destul de arid, cu precipitații de 400 mm pe an, fapt ce îngreunează uneori cultura viței de vie.

Atestarea istorică a viticulturii se face din timpul coloniilor grecești, iar mai apoi din timpul romanilor.

Amintim statueta lui Bachus (zeul roman al vinului), ce datează din secolul III și scrisorile unor călători străini ce consemnează date despre comercializarea vinului.

Se cultivă aici atât soiuri pentru vinuri albe, cât și soiuri pentru vinuri roșii: Aligoté, Fetească Albă, Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Fetească Regală, Riesling Italian, Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund Mare, Băbească Neagră.

Situată în Podișul Getic, având în stânga râul Argeș, relieful acestei zone coboară de la 400 m la 100 m altitudine, redând condiții favorabile pentru cultivarea viței de vie.

Clima compensează variațiile de altitudine care au determinat lipsa continuității suprafețelor cultivate, acestea fiind mai mult împrăștiate. Putem vorbi, așadar, de o climă temperat-continentală, străbătută de mase de aer mediteranean, precipitațiile anuale fiind în medie de 600 mm.

Dacă apelăm la istorie, aflăm că practicarea viticulturii în această regiune are o tradiție îndelungată, găsindu-se vechi recipiente din lut pentru vin, iar primele documente scrise datează din secolul al XVI-lea.

În 1907 se înființează Societatea Agricolă de Viticultura, în orașul Pitești, care va publica și revista “Podgoreanul”, iar activitățile pentru dezvoltarea culturii viței de vie vor culmina în anul 1959 cu deschiderea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație.

Se cultivă preponderent soiuri pentru vinuri albe, dintre care amintim Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Riesling Italian, Aligoté. Printre soiurile pentru vinuri roșii se numără și Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot.

Este cea mai mare podgorie a regiunii viticole Transilvania, care și-a construit de-a lungul vremii o istorie bogată, cu un prestigiu hrănit în permanență de calitatea vinurilor produse aici.

Prin intermediul arheologiei, au fost găsite obiecte folosite în viticultura, ce datează din secolul VI i.Hr. Prin intermediul românilor, au fost introduse noi sortimente de viță de vie, așadar dezvoltarea înregistrată de această cultura de pe valea Târnavelor a luat o amploare și mai mare, devenind renumită și pe alte meleaguri.

Relieful întâlnit aici are o altitudine cuprinsă între 300-600 m, este deluros și face parte din Podișul Târnavelor. Regiunea este străbătută de râurile Târnava Mică și Târnava Mare, de unde provine și denumirea podgoriei.

Clima este temperat-continentală. Fiind situată în interiorul arcului carpatic, temperaturile podgoriei sunt deseori foarte scăzute în timpul iernii, ceea ce presupune îngrijire atentă și protecție a viței de vie.

Printre soiurile cultivate se numără în mod deosebit cele pentru vinuri albe: Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian ș.a.