Analizele de sol pentru controlul gradului de fertilitate: beneficii și etape de urmat
22.12.2020
Analizele de sol sunt extrem de importante pentru a putea determina în mod corect premisele și necesarul de nutrienți pentru culturi. Află când și cum se realizează și ce rol au
Analizele de sol reprezintă un set de procese chimice, având rolul de a determina necesarul de îngrășăminte al plantelor, dar și alte proprietăți chimice și biologice ale solului care pot influența producția unei culturi și sănătatea plantelor.
Află, în cele ce urmează, de ce este necesară analiza solului, dar și când și cum trebuie realizată pentru a obține informațiile necesare despre sol.
De ce este necesară analiza solului - beneficii
Analizele de sol sunt extrem de importante înainte de a înființa o cultură, deoarece acestea îi ajută pe fermieri să determine dacă tipul respectiv de sol este potrivit pentru plantele care urmează să fie cultivate dar și stabilirea unui plan de fertilizare adecvat.
Operațiunea ar trebui să fie efectuată o dată la patru ani, deoarece, în această perioadă, parametrii se pot schimba semnificativ.
Analizele de sol sunt necesare din următoarele motive:
- Pentru a determina cantitatea de nutrienți disponibili;
- Pentru a putea determina randamentul programelor de fertilizare și pentru a obține recomandările necesare;
- Pentru a putea calcula cantitatea necesară de îngrășăminte pentru fiecare cultură în parte;
- Pentru a evalua fiecare tip de nutrient disponibil și care este planul necesar pentru compensare;
- Pentru a determina cultura potrivită care poate fi înființată pe acel tip de sol;
- Pentru a estima riscul legat de prevenirea insuficienței sau a excesului nutritiv;
- Pentru a determina nivelul pH-ului din sol și alți indicatori esențiali.
Cum se efectuează analiza solului
În primul rând, analizele de sol reprezintă una dintre cele mai importante etape din stabilirea unui plan de fertilizare. Mai mult decât atât, rezultatele unei analize de sol sunt puternic influențate de proba de sol care urmează să fie testată, motiv pentru care prelevarea corectă este esențială.
Iată care sunt etapele ce trebuie urmate pentru a efectua o analiză de sol:
Întocmirea unui plan de prelevare
În această etapă trebuie stabilite suprafețele de teren care urmează să fie analizate. În cazul în care există suprafețe neuniforme, acestea nu trebuie luate neapărat în considerare, dacă reprezintă mai puțin de 10% din suprafața totală a terenului. Acesta trebuie împărțit în parcele de aproximativ 10 ha, pentru culturile de câmp. Din aceste parcele vor fi prelevate probe de sol.
Determinarea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol
În general, probele de sol pot fi recoltate pe tot parcursul anului, cu câteva condiții. Acestea trebuie prelevate întotdeauna după recoltarea culturii precedente, dar și la cel puțin 30 de zile de la momentul în care au fost aplicate îngrășămintele.
Probele de sol recoltate după ploaie sau când nivelul de umiditate este prea mare nu sunt recomandate, întrucât pot să apară erori la estimarea nivelului de azot, dar și din cauza nivelului de omogenizare. O probă corectă este atunci când solul poate fi sfărâmat în mână și nu se lipește.
Prelevarea probelor
Pentru prelevarea probelor, poate fi folosită cazmaua, sonda sau alte ustensile disponibile. Este important de reținut faptul că ustensilele folosite trebuie să fie curate și fără rugină, pentru a nu contamina probele de sol. Vei mai avea nevoie de un cuțit pentru mărunțirea pământului, un recipient din plastic pentru a măsura proba prelevată, pungi pentru ambalarea probei și un sac de polietilenă, pentru omogenizarea probei medii.
În ceea ce privește punctele de prelevare din sol, acestea pot fi prelevate în zig-zag, pe diagonală sau în alte moduri, în funcție de configurația terenului, fiind considerate probe parțiale.
Un aspect important, înainte de prelevare, este curățarea terenului de resturile organice, pe o adâncime de 2-3 cm. Probele trebuie prelevate pe o adâncime de până la 25 de cm, pentru culturile de cereale , plante furajere și tehnice. În cazul pomilor fructiferi și al viței de vie, se va preleva o probă pe intervalul de adâncime 20-40 de cm.
Proba prelevată, adică pământul mărunțit, se poate pune, apoi, în pungi de hârtie sau de plastic, etichetate corespunzător.
Probele parțiale obținute trebuie amestecate, apoi, într-un sac curat, din care se va extrage proba medie, care nu trebuie să depășească 1000 de g.
Analize de laborator
Probele de sol recoltate trebuie trimise la laborator pentru a fi analizate. În cazul în care nu pot fi trimise imediat, acestea ar trebui să fie depozitate în frigider, pentru cel mult 10-15 zile.
După analiză, vei primi interpretarea rezultatelor, împreună cu o recomandare pentru un plan de fertilizare. În general, analiza conține informații despre azotul nitric, potasiu, calciu, fosforul asimilabil și magneziu, dar și despre pH-ul solului, textura acestuia și conductivitatea electrică.
Recomandările în urma analizei solului se bazează pe caracteristicile acestuia, cultura pe care vrei să o înființezi și recolta pe care dorești să o obții.
În ceea ce privește prețul unei analize de sol, acesta va fi stabilit în funcție de tipul solului și de suprafața acestuia. Prețul poate porni de la 18 lei+TVA pentru un hectar.
În concluzie, cunoașterea amănunțită a tipului de sol, a cantității de substanțe nutritive, dar și a altor particularități îi poate ajuta pe fermieri să stabilească în mod corect productivitatea unei culturi. În același timp, analizele de sol ajută la determinarea unui plan de fertilizare, astfel încât să poată fi obținută o producție sporită.
