Bolile lemnului la vița de vie: simptome și prevenire
02.02.2021
Află cum le recunoști și ce poți face pentru prevenirea lor
Bolile lemnului la vița de vie reprezintă o provocare cu care niciun viticultor nu vrea să se confrunte. Dacă bolile fungice foliare sau ale ciorchinelui sunt extrem de răspândite și ușor de recunoscut, bolile lemnului sunt în schimb mai greu de identificat și de prevenit. În același timp, sunt păgubitoare, cauzând daune semnificative care pot debilita planta de vița de vie.
- Excorioza viței de vie
- Cum se recunoaște excorioza
- Cum se poate preveni excorioza
- Eutipoza viței de vie: simptome, prevenire
- Cum se recunoaște atacul de eutipoză la vița de vie
- Cum se poate preveni atacul de eutipoză
- Înnegrirea și moartea brațelor viței de vie
- Cum se recunoaște
- Metode de prevenire
- Apoplexia viței de vie (esca)
- Prevenirea apoplexiei viței de vie
Cele mai importante boli ale lemnului
Vița de vie este afectată de numeroase boli ale lemnului, printre cele mai cunsocute sunt: excorioza (Phomopsis viticola), eutipoza (Eutypa lata), apoplexia viței de vie sau esca (Phaeomoniella chlamydospora, Phaeoacremonium aleophilum) și înnegrirea și moartea brațelor (Botryosphaeria dothidea). Toate acestea sunt boli complexe, cu efecte devastatoare asupra plantei, date în special de dificultatea de a fi descoperite și identificate corect. Lipsa unor scheme eficiente de tratament, precum și a unor strategii bine puse la punct determină, din păcate, o incidență tot mai mare. Fenomenul nu este specific doar țării noastre, ci se manifestă la nivel global.
Excorioza viței de vie
Excorioza viei este o boală extrem de periculoasă. Poate afecta nu doar lăstarii, ci și frunzele și inclusiv strugurii. Excorioza viei e provocată de ciuperca Phomopsis viticola. Organele afectate sunt lăstarii, coardele, mugurii, frunzele și strugurii. Pierderile de producție sunt semnificative, ajungând, în anumite cazuri, chiar la o treime din recoltă.
Excorioza apare în perioada de vegetație, afectând organele verzi ale viței de vie. Patogenul se răspândește atât prin intermediul apei din precipitații, cât și prin intermediul vântului. Condiițiile optime de germinare a ciupercii sunt la temperaturi de aproximativ 22 de grade Celsius și după ploi prelungite, sau în caz de umiditate ridicată. Odată instalată infecția, Phomopsis viticola se transmite anual prin picnidiile de pe coarde, respectiv prin miceliul format în muguri. Ciuperca are potențial de transmitere peste iarnă chiar și la trei ani după formarea picnidiilor.
Cum se recunoaște excorioza
Excorioza viței de vie se poate recunoaște urmărind mai multe simptome. Lăstarii, în special cei tineri, vor prezenta pete de formă ovală sau neregulată (într-un stadiu ulterior), de culoare maronie-negricioasă. După un anumit timp, se poate observa că aceste pete se măresc, se pot uni și vor începe să se exfolieze sau să prezinte crăpături de-a lungul lor. Picnidiile sunt puncte negre care se pot vedea în special toamna. De asemenea, lăstarii tineri vor începe să se umfle la bază, urmând să se ofilească și să se desprindă. Și coardele afectate de excorioză se pot rupe ușor, acest simptom putând fi observat cu ușurință în timpul lucrărilor de legare. Atacul pe mugurii bazai duce, de cele mai multe ori, la moartea acestora.
Atacul pe frunze se manifestă prin apariția unor pete de formă eliptică. Porțiunile centrale ale acestor pete se necrozează și se pot desprinde. De asemenea, petele pot prezenta o margine de nuanță roșiatică sau galbenă. Un alt simptom al frunzelor atacate este încrețirea acestora. Atacul excoriozei pe struguri se poate identifica toamna. Boabele încep să putrezească sau să capete un aspect stafidit.
Cum se poate preveni excorioza
Prevenirea excoriozei la vița de vie se poate face prin lucrări agrotehnice, respectiv prin tratamente cu fungicide eficiente. Lucrările agrotehnice de prevenire constau în efectuarea corectă, la momentul oportun a lucrărilor de întreținere, respectiv prin asigurarea densității optime. Dacă există coarde afectate, acestea se taie și se vor arde. La fel, se vor arde și resturile care au rezultat în urma lucrărilor de tăiere.
Prevenirea atacului de excorioză se poate face foarte eficient și prin stropirea cu fungicidul Cabrio® Top , pe bază de metiram și piraclostrobin. Tratamentul se poate face pe tot intervalul de sensibilitate a viei față de excorioză, în doza recomandată de 1,5 – 2 kg/ha.
Eutipoza viței de vie: simptome, prevenire
Eutipoza viței de vie este o boală a lemnului, cauzată de ciuperca Eutypa lata. Deși vița de vie este cel mai des afectată, eutipoza poate afecta în anumite cazuri și specii pomicole semințoase sau sâmburoase precum mărul, părus, cireșul, vișinul, caisul, piersicul sau chiar nucul.
Patogenul infectează mai întâi organele lemnoase ale viței de vie. În lipsa măsurilor preventive și curative adecvate, eutipoza poate duce la moartea butucului într-o perioadă mai lungă de timp. Atacul se produce într-un interval de temperatură între 3 și 28 de grade Celsius, în condiții de umiditate mare, de peste 90%. Precipitațiile favorizează infecția. Cele mai frecvente puncte de intrare ale patogenului sunt rănile plantei. Eutipoza poate afecta toate organele lemnoase: tulpina viței de vie, brațele sau coardele. Răspândirea ciupercii Eutypa lata se face atât prin intermediul picăturilor de apă, cât și prin intermediul vântului. Astfel, arealul de răspândire poate fi de mulți kilometri.
Ca măsuri generale de prevenire a acestor boli, specialiștii BASF recomandă ca pe rănile rezultate în urma tăierii viței de vie să se intervină cu un fungicid pe bază de boscalid și piraclostrobin, denumit fungicid Tessior . Acesta se poate aplica un cu sistem special de stropire, despre care puteți vedea mai multe detalii în acest articol .
Cum se recunoaște atacul de eutipoză la vița de vie
Principala problemă pusă de eutipoză este faptul că atacul asupra întregii plante se poate desfășura pe parcursul mai multor ani, primele simptome putând să apară la mai mult de șase ani. Eutipoza se recunoaște studiind lăstarii. Cei afectați vor avea internoduri relativ scurte, prezentând frunze deformate și mici. Peste un an, se poate constata uscarea cordoanelor.
De asemenea, atacul de eutipoză se mai poate oberva dacă se face o secțiune în lemnul infectat. Vasele lemnoase vor prezenta o zonă mai închisă la culoare, de nuanță maronie, maronie-violacee sau maroniu-cenușie.
Cum se poate preveni atacul de eutipoză
Principala măsură de prevenție a eutipozei este îngrijirea cât mai rapidă a rănilor plantei. De asemenea, viticultorii trebuie să evite tăierea viței de vie dacă sunt precipitații sau umiditate foarte mare.
Un aspect foarte important îl reprezintă igiena plantației și mai ales a echipamentelor. Astfel, echipamentele folosite în timpul lucrărilor de tăiere trebuie dezinfectate foarte bine, pentru a evita răspândirea ciupercii de la o plantă la alta. Iar resturile de la tăierea viței de vie trebuie arse, mai ales dacă se suspectează prezența bolii.
Înnegrirea și moartea brațelor viței de vie
Botryosphaeria dothidea, cunoscută popular sub numele de înnegrirea și moartea brațelor viței de vie, este o boală descoperită recent, care afectează vasele lemnoase. Poate fi provocată de mai multe specii de ciuperci, dar cel mai des, patogenul răspunzător este Botryosphaeria spp.
Cum se recunoaște
Înnegrirea și moartea brațelor viței de vie se răspândește în special prin resturile de la tăieri care nu au fost scoase din plantație sau prin altoi, respectiv portaltoi infectați. Ciuperca se dezvoltă în special în condiții de secetă, de caniculă, de ger sau umiditate mai mare de 25%. Există și forme care sunt deosebit de sensibile la atac, precum Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel sau Sauvignon.
Simptomele acestei boli pot fi ușor confundate cu cele provocate de apoplexia viței de vie(Esca). Butucii bătrâni au un aspect de brațe moarte, de unde și numele bolii. Dacă secționăm un organ afectat, vom putea observa prezența unei benzi de culoare maro-negricioasă. Butucii afectați se usucă și mor în final.
Primele simptome se recunosc pe final de mai, pe limb, care începe să prezinte mici pete roșiatice sau galbene, în funcție de soiul cultivat. Aceste pete se vor mări și uni în timp, cuprinzând în cele din urmă toată frunza. În acest moment putem vedea și o dungă verde de-a lungul principalelor nervuri. Frunzele se usucă și cad, iar lăstarii afectați încep să se usuce și ei. Strugurii afectați capătă o nuanță maronie închis, apoi se stafidesc înainte de vreme. Dacă butucul a fost afectat, acesta poate prezenta anumite porțiuni care să nu mai pornească în vegetație. La fel, lăstarii afectați pot să nu crească primăvara, sau să se ofilească rapid. Pe vițele tinere se mai pot identifica decolorări sau striații negre.
Metode de prevenire
Înnegrirea și moartea brațelor viei se poate preveni în primul rând prin utilizarea materialului viticol certificat, sănătos, fără ciuperci. De asemenea, dacă se identifică butuci uscați, aceștia trebuie îndepărtați, apoi arși. La fel se va proceda și cu resturile provenite din lucrările de tăiere.
Lucrările de îngrijire și tăiere trebuie efectuate în uscat, în perioade fără vânt sau precipitații, deoarece această ciupercă se răspândește și prin picăturile de apă și poate fi purtată de vânt. Din 2021, va fi disponibil un fungicid BASF special destinat aplicării directe pe rănile de tăiere.
Apoplexia viței de vie (esca)
Apoplexia viței de vie (Phaeoacremonium aleophilum), cunoscută și sub numele de esca, poate fi provocată de o serie de ciuperci Phaeomoniella chlamydospora, Phaeoacremonium aleophilum.
Boala poate afecta mai ales butucii trunchiul și brațele butucilor. Este o boală a vaselor lemnoase care blochează circulația apei și a nutrienților.
Butucii aflați în declin, bătrâni, sau care au traversat perioade de stres abiotic puternic sunt cei mai afectați. De asemenea, esca poate cunoaște două forme principale: marmorarea frunzelor, care se manifestă mai lent, pe frunzele viei, respectiv apoplexia, care este o formă gravă. Boala se răspândește prin altoi recoltați de la plante infectate, rănile rezultate de tăierile de primăvară sau în urma unor fenomene precum grindina. Condițiile climatice, sistemul de tăiere, forma de conducere și în special soiul sunt alți factori importanți. Cel mai sensibile soiuri la apoplexie sunt Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel și Sauvignon.
Marmorarea frunzelor se poate observa în luna iunie. Simptomele sunt mici pete izolate, de nuanță roșiatică sau galbenă, în funcție de soi. Aceste pete încep să se necrozeze, prezentând o margine galbenă.
Apoplexia poate să apară în perioada iulie-august, mai ales în situații de caniculă și secetă. Viticultorii pot recunoaște foarte ușor această formă, deoarece frunzele se ofilesc brusc, iar butul se usucă în numai câteva zile. Chiar dacă strugurii se veștejesc și se brunifică, ei pot rămâne pe coarde pentru o perioadă.
Prevenirea apoplexiei viței de vie
Prevenirea acestei boli se poate face prin măsuri agrotehnice de bază și de igienă a plantației. În primul rând, trebuie utilizat material viticol sănătos, certificat. Plantele nu trebuie să primească azot în exces și nici să nu fie lipsite de apă. Lucrările de tăiere trebuie efectuate în perioade fără vânt sau precipitații, iar resturile rezultate, precum și butuci sau alte părți care au fost deja afectate trebuie să fie îndepărtate din plantație și arse.
Din 2021, este disponibil un fungicid BASF special destinat aplicării pe rănile de tăiere: Tessior®. Acesta este omologat pentru următorii agenți patogeni:
Eutypa lata | Eutipoza viţei de vie |
Phaeomoniella chlamydospora | Esca – Apoplexia viţei de vie |
Phaeoacremonium aleophilum | Esca – Apoplexia viţei de vie |
Botryosphaeria dothidea | Înnegrirea şi moartea braţelor |