Totul despre cultura de căpșuni: plantare, întreținere, protecție eficientă
10.01.2023
Află tot ce trebuie să știi pentru a obține culturi profitabile de căpșuni și pentru a te bucura de cele mai delicioase și sănătoase căpșune.
Cultura de căpșuni: importanță și beneficii
Căpșunele sunt ușor de plantat și cultivat, se pretează și zonelor deluroase, oferind avantaje economice încă din primul an de la plantare. Au o aromă inconfundabilă și pot fi valorificate în diferite moduri. Căpșunul este cultivat în țara noastră în majoritatea regiunilor, atât pe suprafețe mici, cât și pe suprafețe mai extinse, însă pentru a obține recolte bogate și sănătoase, cultura de căpșuni trebuie să primească atenția cuvenită.
De ce să plantezi căpșuni
- Plantele de căpșun sunt ușor adaptabile condițiilor pedoclimatice din țara noastră
- O plantație căpșuni poate produce aproximativ 20-25 tone/ha
- Recuperarea investiției se poate face încă din primul an (prima recoltă se obține în primul an de la plantare)
- Bună rentabilitate/ha (prețurile pot fi foarte avantajoase, mai ales atunci când fructele sunt de o foarte bună calitate)
Beneficiile culturilor de căpșuni
Cu un gust inconfundabil și o aromă cunoscută de toată lumea, căpșunile se numără printre fructele cu un conținut ridicat de vitamine și minerale. Printre ele sunt vitaminele C și K, potasiul, manganul și magneziul, dar și folații. Căpșunele sunt bogate în fibre, au puține calorii și conțin antioxidanți și polifenoli. O ceașcă de căpșune conține doar 49 de calorii, 3 grame de fibre și 12 grame de carbohidrați. Pe lângă numeroasele beneficii ale consumului de căpșune, trebuie să știi că plantarea căpșunilor primăvara este facilă și are mai multe avantaje: umiditatea solului reduce necesitatea irigării culturilor, plantele sunt mai rezistente în perioada verii și nu sunt expuse riscului de îngheț.
Căpșunile au un nivel ridicat de antioxidanți benefici pentru inimă, printre care sunt acizii elagici și antocianina. Acești compuși fenolici scad riscul bolilor cardiovasculare și împiedică formarea colesterolului periculos. Și fibrele, vitamina C și folații ajută la scăderea nivelului de colesterol în artere.
Un studiu publicat în British Medical Journal a demonstrat că fructele de căpșun conțin un index glicemic redus și, ca atare, consumul lor este asociat cu un risc scăzut de diabet de tip 2. De asemenea, căpșunele ajută și la un mai bun control al glicemiei în cazul persoanelor cu diabet.
Principalele soiuri de căpșuni. Cultura căpșunilor în câmp
În funcție de perioada de fructificare, căpşunii se împart în trei tipuri: cele de zi scurtă, cu fructificare continuă și cele indiferente la lungimea zilei.
- soiurile de zi scurtă sau neremontante - produc căpșune de dimensiuni mari, însă rodesc doar un sezon pe an, cel mai des în perioada mai-iunie.
- soiurile cu fructificare continuă sau remontante - au două fructificări pe an, inclusiv toamna. Acestea sunt soiuri de căpșuni care rodesc tot anul.
- soiurile indiferente la lungimea zilei sau semi-remontante - și acestea înfloresc o perioadă mai lungă a anului, produc fructe mai mici, în schimb rezistă mai bine în fața temperaturilor mai scăzute.
Alegerea soiului potrivit de căpșune depinde în mare măsură de tipul de cultură: în sere, solarii sau în câmp. Pentru cultura căpșunilor în câmp este esențial să se opteze pentru soiuri de căpșuni cu randament ridicat, mai rezistente, atât la îngheț, cât și la depozitare și transport.
Printre cele mai populare soiuri de căpșuni cultivate în România sunt:
Magic - este un soi românesc, rezistent la secetă și la temperaturi scăzute. Fructul copt are în jur de 14-15 grame, este roșu uniform și lucios. Face față cu bine transportului și e ideal pentru masă.
Premial – un soi autohton, rezistent la putregaiul cenușiu. Ajunge la maturitate la sfârșitul lunii mai și este cunoscut și îndrăgit datorită gustului deosebit.
Alte soiuri pot fi găsite în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură din România:
- Ireal
- Sarom
- Benton
- Gorella
- Red Gauntlet
- Senga Sengana
Tehnologia de cultură a căpșunilor
Culturile de căpșuni au nevoie de soluri umede, afânate, în zone ferite de înghețuri. Plantele de căpșun sunt foarte versatile: nu sunt pretențioase la căldură și rezistă cu bine la temperaturi mai scăzute. Condițiile climatice și caracteristicile solului sunt factori fundamentali care influențează tehnologia de cultură a căpșunului.
Pregătirea terenului
Înainte de plantarea căpșunilor, trebuie să te asiguri că pământul este bine pregătit: afânat, cu suficientă umiditate, curățat bine de buruieni. Arătura se execută la o adâncime de aproximativ 30 cm.
Tot acum e momentul pentru fertilizare, care se face cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice.
Condiții optime de plantare a căpșunilor
Deși sunt ușor de plantat și cultivat, plantele de căpșun au nevoie de condiții optime de dezvoltare, pentru a te bucura de cele mai bune recolte. Cultura de căpșun are nevoie sporită de apă, de aceea menținerea solului reavăn este foarte importantă. Solul trebuie bine umezit, însă trebuie evitat excesul de umiditate, care poate provoca putrezirea rădăcinilor. Temperaturile optime pentru cultivarea căpșunilor sunt între 10 și 25 de grade Celsius, însă, în perioada de vegetație, temperatura minimă este de 5 grade Celsius, iar maxima de 29 grade Celsius.
Când se plantează căpșunile
În funcție de perioada în care ajung la maturitate, soiurile de căpşuni pot fi timpurii, mijlocii şi târzii. De exemplu, soiurile timpurii ajung la maturitate în luna mai. Perioada de plantare este influențată și de tipul de cultură - în spații protejate (sere, solarii), sau în câmp. Aceasta se poate realiza:
- primăvara: sfârșitul lui martie - începutul lui aprilie;
- vara: în perioada iunie-iulie;
- toamna: între 10 septembrie și 15 octombrie.
Terenul potrivit pentru plantare căpșuni
Căpşunii sunt plante care au nevoie de soare din belşug, aşa că, cel mai bun loc pentru plantarea lor este unul cu soare cel puţin 6-7 ore pe zi.
Odată înființată, cultura de căpșun poate fi întreținută timp de 3-5 ani. Rotația culturilor are și ea un rol important. Cele mai indicate culturi premergătoare sunt varza, morcovul, cerealele păioase.
În cazul în care pe acea parcelă au fost cultivate anterior tomate, cartofi, ardei sau vinete în ultimii 4 ani, trebuie să fie aplicate tratamente cu insecticide pentru combaterea dăunătorilor din sol.
Tipul de sol și umiditatea
Căpșunul preferă solurile cu un nivel ridicat de umiditate și suficientă materie organică. De asemenea, solul trebuie să absoarbă ușor apa și să fie bine drenat.
Și pH-ul solului este important pentru creșterea căpșunilor. Pământul trebuie să aibă un nivel de aciditate mai ridicat. De obicei, plantele trebuie cultivate într-un sol cu pH între 5 și 7. Pentru maximizarea producției este nevoie, însă, de un sol cu pH situat între 5,8 și 6,2.
Cum cultivi căpșunile: metode de plantare căpșuni
Plantarea căpșunilor se face foarte rar cu ajutorul semințelor. În schimb, și pentru culturile de grădină, și pentru cele de câmp, cea mai folosită metodă de cultivare căpșuni este cu ajutorul stolonilor de căpșun (plante înrădăcinate).
Plantare răsaduri căpșuni
Pentru a planta răsaduri căpșune, pământul pentru căpșuni se sapă formând o groapă de aproximativ 15-20 de centimetri adâncime, în funcție de lungimea rădăcinii.
Pasul următor este introducerea răsadului în groapă, acoperirea lui cu pământ și bătătorirea lui. Nu îl așeza prea adânc în pământ, pentru că va putrezi. Poziția ideală este aceea în care doar rădăcina este acoperită de pământ, nu și tulpina.
Schema de plantare trebuie să respecte anumite distanțe între plante. Distanța dintre rânduri trebuie să fie între 60 și 100 de centimetri, în timp ce distanța dintre plantele aflate pe același rând trebuie să fie de 20-25 de centimetri.
Plantare stoloni căpșuni
Dacă vrei să plantezi stoloni căpșuni, trebuie să știi că poți urma aceleași reguli de bază ca în cazul răsadurilor, cu câteva particularități:
- stolonii trebuie așezați în groapă perfect vertical, la o adâncime suficientă pentru a păstra mugurele de creștere deasupra pământului.
- pământul din jurul lor se bătătorește, ca să mărești suprafața de aderență la rădăcinile plantei.
- dacă pământul nu este suficient de umed, stolonii trebuie mocirliți. Procedura implică scufundarea lor într-un amestec de pământ, apă și gunoi de grajd. Tehnica ajută la fixarea mai ușoară a particulelor de pământ de rădăcini.
- o altă practică des întâlnită este fasonarea stolonilor, adică înlăturarea frunzelor moarte și a filamentelor. Se păstrează doar una sau două frunze.
Îngrijirea căpșunilor și protejarea culturilor
Irigarea, fertilizarea și igiena fitosanitară sunt lucrări importante pentru îngrijirea căpșunilor. Una dintre etapele esențiale ale întreținerii căpșunilor este irigarea lor. Cea mai bună soluție este metoda prin picurare, dar trebuie să ai grijă să instalezi tuburile de irigare chiar pe pământ și să ferești frunzele și fructele de picăturile de apă. Căpșunii au nevoie de umezeală din belșug, așa că irigarea plantelor este un proces de durată, de-a lungul întregului ciclu vegetativ.
Căpșunii sunt plante de talie mică, așa că au de suferit dacă vor concura cu buruienile pentru apă, lumină și elemente nutritive. Periodic, e indicat să sapi pământul din jurul căpșunilor, pentru a-l afâna ca să se infiltreze apa mai ușor.
O soluție care combate cu succes apariția buruienilor este mulcirea, adică acoperirea terenului cu un strat de materie vegetală. De cele mai multe ori sunt folosite paie, dar și folia dă rezultate bune.
Cum protejezi cultura de căpșuni pe timpul iernii
În regiunile cu ierni blânde, culturile de căpșuni nu au nevoie de măsuri speciale de protecție pe perioada sezonului rece. În schimb, în zonele unde temperaturile scad drastic în cursul iernii, trebuie aplicat un strat suplimentar de mulcire peste căpșuni.
Cea mai bună perioadă în care poate fi adăugat stratul de mulcire este la începutul lunii decembrie, când plantele au intrat în hibernare. Poţi aplica peste căpșuni un strat de 2-3 centimetri de paie sau de ace de pin. Nu folosi mulciri care conțin semințe de plante și nici rumeguș sau frunze, pentru că sunt mai dense și ar putea să sufoce plantele.
Irigarea
Căpșunii au nevoie de un sol umed pentru a se dezvolta în condiții optime, dar o cantitate incorectă de apă poate avea un impact negativ asupra întregii culturi. În timpul plantării sunt necesari 0,5 l de apă pentru fiecare răsad, iar udarea se face zilnic, strict sub rădăcină. După două săptămâni, tufișurile trebuie udate de 2-3 ori pe zi. În timpul înfloririi și maturării, udarea se face de 2 ori pe săptămână, însă, în zilele foarte călduroase, căpșunul trebuie udat zilnic. Dacă în timpul fructificării udarea se face la aproximativ 8-10 zile, după recoltare, irigarea căpșunului se face de regulă la 7-10 zile.
Deși poate fi irigat prin aspersiune sau brazed, irigarea prin picurare este o soluție perfectă în cazul în care ploile se lasă aşteptate. Căpşunii trebuie udați pe tot parcursul ciclului vegetativ, de la înflorire şi până la finalul culesului, cu o atenţie crescută mai ales în perioada secetoasă din august şi septembrie.
Stratul de pământ umed trebuie să aibă între 2 şi 3 centimetri, dar se va evita excesul de umiditate. Rădăcinile lor nu sunt adânc înfipte în pământ, aşa că prea multă apă ar putea duce la putrezirea lor, în timp ce un sol prea uscat ar putea cauza uscarea lor.
Fertilizare căpșuni
Fertilizarea căpșunilor este o etapă importantă în cultivarea căpșunilor, cu un efect evident în producția și calitatea fructelor recoltate.
Fertilizarea căpșunilor se face de-a lungul întregului ciclu vegetativ, de la plantare până la coacerea fructului. Substanțele alese trebuie să fie folosite potrivit indicațiilor producătorilor, în cantitățile potrivite și la momentul oportun.
Pentru început, un îngrășământ echilibrat cu părți egale de azot, potasiu și magneziu poate fi adăugat solului înainte de plantarea căpșunilor.
Sesiunea a doua de fertilizare poate fi aplicată la 4-6 săptămâni de la plantare. Atenție, excesul de azot în primăvară ar putea duce la apariția unor fructe moi, sensibile.
Principalele boli și dăunători care afectează culturile de căpșuni
Printre cele mai întâlnite boli care afectează culturile de căpșuni sunt unele specifice plantei, dar și alte boli care, de obicei, afectează legumele sau pomii fructiferi:
- Putregaiul cenușiu – se manifestă atât pe frunze și fructe, cât și pe inflorescențe. Poate provoca daune, reducând semnificativ recoltele.
- Pătarea albă – se manifestă prin apariția unor pete mici pe frunze, de culoare alb-cenușiu;
- Mana – atacă toate organele plantei, fructele ajunse la maturitate căpătând un gust amar;
- Făinarea căpșunului – atacă frunzele și fructele, care rămân mici și deformate;
- Putregaiul umed – apare frecvent pe fructe, după recoltare, ca un mucegai. Boala se răspândește rapid în timpul transportului sau depozitării;
- Antracnoza.
Ca să previi aceste boli, este indicat să foloseşti tratamente fitosanitare, urmând indicațiile producătorilor, în cantitățile menționate pe ambalaje. Alege fungicidele potrivite pentru fiecare agent patogen în parte.
Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) este un agent patogen care poate produce pagube însemnate. Aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice este cea mai eficientă măsură de prevenire și combatere a bolilor. Signum® este un produs inovator marca BASF care, datorită celor două substanţe active din componenţă, boscalid și piraclostrobin, asigură o protecție deosebită, având o dublă mișcare în plantă: translaminară și acropetală, sistemic locală.
Signum® are și efecte fiziologice asupra plantelor, denumite efecte AgCelence®. Acest lucru presupune o toleranţă mai bună la factorii de stres și fotosinteză îmbunătățită, ceea ce se traduce printr-o producţie mai mare, de o calitate superioară, fructe ferme și o perioadă prelungită de păstrare.
Dăunătorii care afectează cultura de căpșuni
Lista dăunătorilor care afectează culturile de căpșuni este lungă. Multe insecte sunt, ca și în cazul bolilor, comune și altor arbuști fructiferi sau altor legume. Printre dăunători, cei mai periculoși sunt:
- gărgărița neagră a căpșunului;
- acarianul comun;
- acarianul căpșunului;
- gândacul păros;
- păduchele de frunză;
- larvele cărăbușului de mai;
- nematozii căpșunilor.
Nu aștepta până când întreaga cultură de căpșuni este compromisă: ia măsuri de protecție și folosește insecticide ca să elimini amenințările încă de la început. Este important, totuși, să urmărești cantitățile recomandate de producătorii substanțelor, dar și modul de aplicare a insecticidelor, pentru o cultură puternică și sănătoasă.
Soluții inovatoare pentru protejarea culturii de căpșuni
Pe lângă boli și dăunători, buruienile reprezintă o provocare pentru fermieri. De multe ori, acestea pot compromite culturile de căpșuni într-un grad mai ridicat decât bolile și dăunătorii, din cauza concurenței pentru apă, lumină și substanțe nutritive.
Pentru combaterea eficientă a buruienilor, este esențială utilizarea unui erbicid cu aplicare în postemergență. Stratos® Ultra combate perfect buruienile monocotiledonate, chiar şi când există un grad ridicat de infestare. Tratamentul e eficient din prima săptămână după aplicare, când are loc oprirea creşterii rădăcinilor buruienilor.
Un tratament eficient pentru protecția culturii de căpșuni este Scala®. Acesta este cel mai nou fungicid de la BASF, care asigură eficacitate foarte ridicată în combaterea putregaiului cenușiu. Scala® este potrivit pentru numeroase culturi, asigurând flexibilitate în tehnologia de protecție. Are atât mod de acțiune translaminar, de contact, cât și sub formă gazoasă (de vapori) și asigură performanțe superioare pe o plajă vastă de temperaturi.
Pe lângă putregaiul cenușiu, făinarea căpșunului este o boală gravă care poate provoca pagube semnificative. Aplicarea tratamentelor cu fungicide specifice se numără printre cele mai eficiente măsuri de prevenire și combatere a acestei boli. Dagonis® este un fungicid revoluționar care combină două substanțe active inovatoare, fluxapiroxad (grupa SDHI) și difenoconazol (triazol), pentru un control de lungă durată asupra unui spectru larg de boli.
Arsura bacteriană este o boală frecvent întâlnită în cultura de căpșuni. Aceasta se manifestă prin formarea unor pete închise și neregulate de-a lungul nervurilor principale și secundare ale frunzelor. Novicure® este un instrument excelent care combate atât arsura bacteriană, cât și pătarea roșie. Produs omologat inclusiv pentru culturi în sistem ecologic, Novicure® este un fungicid și bactericid cu o formulare modernă ce asigură o acoperire excelentă a frunzelor și fructelor, precum și rezistență la spălare. În ceea ce privește tehnologia de protecție a culturii de căpșuni, se poate folosi tabelul de mai jos:
Recoltarea și cosirea căpșunilor
Ca să poată fi recoltate, căpşunele trebuie să fie bine coapte. Fructele sunt destul de fragile și perisabile, așa că trebuie să fie culese cu grijă.
Ca să reziste mai mult timp, căpşunele trebuie să-și păstreze codița după ce au fost culese. De asemenea, nu recolta căpşunele dacă sunt ude, mai ales dacă intenționezi să le depozitezi. Pentru asigurarea unui rod bogat în anul următor, în anul doi după recoltare, este esențială cosirea căpșunilor. Această operațiune presupune tăierea frunzelor de căpșun, în luna iulie, dar nu mai târziu de finalul lunii.
Cum se depozitează căpșunele
Căpșunile sunt fructe ușor perisabile, așa că trebuie consumate în câteva zile, cât sunt proaspete. Pot fi ținute la frigider cel mult o săptămână, dar se păstrează bine și la congelator, timp de cel mult șase luni.
O soluție de durată este procesarea: gemul de căpșune, dulceața sau compoturile se păstrează foarte bine peste an, până când cultura ta de căpșuni va fi gata să producă din nou căpșune proaspete.
Adoptarea bunelor practici agricole, respectarea tehnologiei de cultură a căpșunilor și aplicarea unor tratamente eficiente care combină soluții inovatoare sunt esențiale pentru a obține rentabilitatea bună a producțiilor, calitatea recoltelor și profitabilitatea culturilor de căpșuni.
