Cultura pepenilor - lucrări de întreținere și combatere a bolilor

Află ce condiții trebuie să îndeplinească terenul tău pentru o dezvoltare optimă a culturii de pepeni, dar și care sunt bolile și dăunătorii care pot pune plantele în pericol

Soiurile de pepeni

La fel ca multe alte fructe și legume, soiurile de pepeni sunt categorisite în funcție de perioada lor de coacere, cu o perioadă de vegetaţie cuprinsă între de 90 și 130 zile.

Astfel, pentru pepenii galbeni cultivați în România, soiurile pot fi:

• soiuri extratimpurii - Crina
• soiuri timpurii - Briliant, Fondant, Portogalia
• soiuri semitimpurii - Dunărea, Festiv
• soiuri semitardive - Baldo
• soiuri tardive - Ananas 803, Napolyon, Roxana

Pepenii verzi cultivați în România pot face parte din următoarele tipuri de soiuri:

• soiuri semitimpurii - Adam, Atakan, Burebista, Dochița, Erma 14, Luxor 33, Oltenia, Paskal, Peace, Royal Fantasy, Semaca
• soiuri timpurii - Irina
• soiuri semitardive - De Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni
• soiuri tardive - Georgel, Lantha

(Sursa: Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2017)

Cerințe privind clima și solul

Înainte de a cunoaște modalitățile în care pepenii pot fi plantați, este important să cunoști care sunt condițiile necesare pentru a realiza o astfel de cultură.

Temperatura

Am menționat deja originile pepenelui ca plantă tropicală, iar pretențiile în ceea ce privește căldura încă sunt definitorii pentru cultivarea sa . Pentru majoritatea soiurilor de pepene, temperatura optimă a solului pentru însămânțare trebuie să fie de minimum 15 grade Celsius.

De fapt, aceasta este și temperatura minimă a aerului la care pepenele poate crește. Sub acest nivel, plantele nu mai dau randament și pot chiar să moară, dacă sunt expuse unei temperaturi mai mici de 10 grade Celsius.

Atât pentru germinarea semințelor, cât și pentru înflorire, temperatura preferată a pepenelui este de 25-30 de grade Celsius în timpul zilei și 15-20 de grade Celsius în timpul nopții. Plantele pot suporta temperaturi chiar mai mari de atât, însă acest aspect le poate afecta în mod negativ înflorirea. Totuși, cea mai ridicată temperatură suportată de pepeni este de 40 de grade Celsius.

Lumina

Evident, o plantă cu asemenea cerințe de căldură va fi pretențioasă și în privința luminii. Pepenii verzi au, în general, nevoie de lumină abundentă, de până la 14 ore pe zi. Dacă pe termen lung au parte de vreme înnorată sau de orice alți factori de umbră, florile pot muri.
De asemenea, dacă sunt privați prea mult timp de razele soarelui, pepenii își pierd considerabil din conținutul de zahăr.

Umiditatea

Plantele au nevoie de o umiditate crescută pentru a se dezvolta. Pentru întreținerea corespunzătoare a culturii, este recomandat să folosești un sistem de irigație prin picurare, al cărui rol este să mențină solul reavăn.

În perioada coacerii, va trebui să mărești cantitatea de apă din sol, dar fără a provoca excesul de umiditate. Altfel, poți expune cultura la acțiunea diverselor boli.

În perioada coacerii, va trebui să mărești cantitatea de apă din sol, dar fără a provoca excesul de umiditate. Altfel, poți expune cultura la acțiunea diverselor boli.

Solul

Nu în ultimul rând, ar trebui să știi că solurile preferate de pepeni sunt cele:

• nisipoase
• nisipo-lutoase
• luto-nisipoase

Nu este întâmplător că principalele județe unde se cultivă pepeni în țara noastră sunt: Olt, Dolj (loc. Dăbuleni), Ialomiţa, Buzău, Călăraşi, Arad şi Timişoara (conform Institutului Naţional de Statistică).

În plus, solul trebuie să aibă un pH cuprins între 5,5 și 7,5, pentru ca plantele să se poată dezvolta în condiții optime.

Răsadurile încep să fie produse încă din luna martie, prin depunerea semințelor în cuburi nutritive sau în pământ de țelină. Este important ca într-un cub de răsad să plantezi o singură sămânță, pentru a nu risca vătămarea rădăcinilor.

Răsadurile se pot planta apoi în câmp manual sau mecanic, după data de 10 mai, când temperatura devine optimă pentru ca planta să se dezvolte.

Semănatul

În cazul în care preferi cultura pepenilor direct prin semințe, o poți face odată ce temperatura solului ajunge la 15 grade Celsius. Semănatul poate fi realizat manual sau mecanic, la o adâncime de patru centimetri în sol. Va trebui să păstrezi o distanță între plante de aproximativ 25 de centimetri, în timp ce distanța între rânduri ar trebui să fie de 150 de centimetri.

Folosește între trei-cinci kilograme de semințe pe hectar, pentru a obține astfel o densitate de 20.000-30.000 de plante.

Una dintre cele mai periculoase boli ale culturii de pepene, mana cucurbitaceelor, este cauzată de o ciupercă (Pseudoperonospora cubensis). Așa cum îi spune numele, poate afecta nu doar pepenii, ci toate culturile de cucurbitacee (dovleci, castraveți, dovlecei etc.).

Boala poate fi recunoscută prin apariția unor pete de culoare galben-verzui în partea superioară a frunzelor. În timp, acestea devin galbene și maronii, semn că boala evoluează, astfel că este necesar să le depistezi din timp. Un alt simptom al manei cucurbitaceelor este un puf cenușiu pe partea inferioară a frunzelor.

Mana cauzează uscarea și căderea frunzelor, ceea ce duce la stagnarea creșterii fructelor. Boala poate fi favorizată și de picăturile de apă care rămân pe frunze, în urma unei irigări necorespunzătoare (prin aspersie) sau a precipitațiilor.

Unul dintre cele mai eficiente moduri de a combate mana cucurbitaceelor este fungicidul ACROBAT^® MZ 69 WG , deoarece elimină agentul patogen și previne apariția infecției. Produsul conține două substanțe active, 9 % Dimetomorf și 600 g/kg Mancozeb, astfel asigurând protecție preventivă, dar și curativă și antisporulantă. combate

Alte boli care pot afecta cultura de pepene

• Făinarea cucurbitaceelor (cauzată de ciuperca Sphaerotheca fuliginea) - se manifestă prin prezența unor pete albe, care în timp pot cauza uscarea și căderea frunzelor. Apariția ei este favorizată de vremea uscată, secetoasă.
• Putregaiul tulpinilor pepenilor (cauzat de ciuperca Didymella Bryoniae) - este o boală foarte periculoasă, deoarece poate opri circulația sevei în tulpină, cauzând astfel ofilirea plantei. Poate fi recunoscută prin apariția unor leziuni pe tulpină, care capătă ulterior forma unui putregai maroniu. Această boală poate fi prevenită prin tratarea corectă a semințelor înainte de semănat și prin rotația corectă a culturilor.
• Altenarioza (cauzată de ciuperca Alternaria cucumerina) - se manifestă prin dezvoltarea unor pete mici pe frunze, care se decolorează în timp. Boala se poate transmite și prin resturile vegetale rămase după curățarea terenului. Pentru a preveni apariția acestei boli, elimină astfel de resturi vegetale periodic și respectă rotația culturilor.
• Antracnoza cucurbitaceelor (produsă de ciuperca Colletotrichum lagenarium) - apare pe tulpină, frunze și fructe, manifestându-se prin pete uleioase, de culoare maro. Boala afectează în mod iremediabil fructele, deteriorându-le pulpa și făcându-le imposibil de consumat. La fel ca în cazul putregaiului, antracnoza poate fi prevenită prin tratarea și dezinfectarea semințelor înainte de semănat.

Dăunătorii pepenilor verzi

La fel ca fungii, anumite insecte pot provoca ravagii în cultura de pepene. Printre cei mai periculoși dăunători se numără:

• Păianjenul roșu - acționează în special în lunile iulie și august prin colonizarea părții inferioare a frunzelor. Insectele atacă epiderma, sugând seva din țesuturile plantei. Frunzele se usucă și cad, în timp ce lăstarii și fructele se opresc din creștere. În urma atacului, fructele au tendința de a se coace prematur.
• Coropișnița - trăiește în pământ, ceea ce o face deosebit de periculoasă nu doar pentru plantele crescute, ci și pentru semințe. Coropișnița poate ataca rădăcina, dar și coletul pepenelui, secționând practic organele subterane de restul plantei și provocând ofilirea și moartea acesteia. Pot fi expuși acestui dăunător atât pepenii plantați pe câmp, cât și cei din seră.
• north_east Afidele - sunt cunoscute ca „păduchii plantelor”, coloniile acestor insecte fiind periculoase pentru majoritatea culturilor. Ele se pot dezvolta pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe flori sau pe lăstari, înțepând planta și sugând seva. Atacul afidelor poate încetini creșterea plantei, transmite boli și provoaca inclusiv moartea acesteia.
• Tripsii - sunt insecte minuscule și destul de greu de văzut cu ochiul liber, care pot coloniza frunzele și florile plantelor, atacând organele prin înțepături. Atacul cauzează avortarea florilor , în timp ce înțepăturile pot transmite numeroase viroze.
• Viermii sârmă - atacă atât plantele de pe câmp, cât și pe cele din seră și solar, atunci când există umiditate crescută în sol. Ei consumă direct semințele din pământ.

Recoltarea pepenilor

Atunci când cârceii se usucă, fructul sună înfundat când îl lovești cu degetul și coaja devine lucioasă și o poți zgâria ușor cu unghia, înseamnă că a venit momentul recoltării. Din punctul de vedere al producției, aceasta se situează în medie între 40 și 70 tone / ha.

Cum calitatea fiecărui fruct în parte trebuie verificată, la fel se procedează și în cazul recoltării, care se face manual. Cu un cuțit, taie codița pepenelui, însă ai grijă în continuare să nu deteriorezi în vreun fel vrejurile.

După recoltare, pepenii pot fi păstrați chiar și șase săptămâni, dacă sunt depozitați într-o zonă răcoroasă, la o temperatură de 3-7 grade Celsius. Astfel îți poți asigura timpul necesar pentru a-ți valorifica recolta.

Bibliografie: Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgos, Viorel Berar, Fritz Laurer, Karl Fritz Laurer, Nicolae Atanasiu, 2003, Tratat de legumicultura, Editura Ceres