Făinarea la mazăre - cauze, simptome, impactul asupra culturilor
16.09.2019
Vezi de ce este periculoasă făinarea în cazul acestei culturi și cum poate fi prevenită pierderea totală a recoltei de mazăre
Făinarea este considerată una dintre cele mai periculoase boli ce afectează culturile de mazăre, ducând la încetinirea procesului de dezvoltare a plantelor, atrofierea timpurie a organelor vitale și la pagube însemnate.
- Ce este făinarea la mazăre
- Simptomele făinării la mazăre
- Impactul bolii asupra culturii de mazăre
- Combaterea făinării la mazăre
Mazărea este o plantă cu pretenții moderate în ceea ce privește factorii de mediu, fiind considerată o cultură de climat răcoros și umed. Pentru a avea o recoltă satisfăcătoare trebuie să respecți condițiile tehnologice și să știi să acționezi atunci când observi primele semne ale unei posibile boli, cum este, de exemplu, făinarea.
Ce este făinarea la mazăre
Culturile de mazăre pot fi afectate de mai multe boli cum ar fi putregaiul cenușiu , fuzarioza, antracnoza, mana, septorioza sau făinarea.
Făinarea la mazăre este o boală folială cauzată de ciuperca Erysiphe pisi. Boala afectează toate organele superioare ale plantei, pe care apar zone colorate în galben sau violet, acoperite cu puf alb-gălbui, care ulterior devine brun.
Pe măsura dezvoltării infecției fungice, frunzele se usucă, planta nu se mai dezvoltă normal, întreg procesul vegetativ fiind încetinit, apar deformări și semințele/boabele, dacă se formează, rămân mici și își pierd aroma.
Condiții favorabile dezvoltării bolii
În condiții favorabile, ciuperca se poate extinde pe toată suprafața unei plante în 5-6 zile. Odată ce câteva plante au fost infectate, boala se răspândește rapid și la altele. Temperaturile de 15-25 de grade Celsius, umiditatea de peste 70% timp de 4-5 zile în perioada de vegetație, a înfloririi sau a formării boabelor sunt factori care favorizează dezvoltarea ciupercii.
Cu toate că preferă mediul umed, ploile abundente nu sunt propice dezvoltării ciupercii pentru că sporii de pe plante sunt îndepărtați. În schimb, dacă diferența de temperatură dintre zi și noapte este mare (zile călduroase și nopți răcoroase), iar dimineața se formează rouă, aceasta este suficientă pentru dezvoltarea ciupercii.
Când și cum apare făinarea la mazăre
Făinarea la mazăre afectează, de cele mai multe ori, culturile târzii de mazăre, însă sunt situații în care infecția cu Erysiphe pisi poate să apară și la culturile timpurii.
Practic, miceliul ciupercii se fixează pe organele plantei prin apresori și își iau hrana din celulele acesteia prin intermediul haustorilor, care au forma unor degete. Erysiphe pisi se înmulțește asexuat, prin conidiofori care formeaza conidii unicelulare (puful albicios din prima fază a bolii), și sexuat, prin ascele cu ascospori formate în cleistoteci (punctele brune care apar în stadiul dezvoltat al bolii).
În primă fază, ascosporii împrăștiați pe sol, ca urmare a dezintegrării cleistotecilor ajung, în condiții favorabile, pe frunzele de la baza tulpinii plantei gazdă. Acolo germinează și produc infecția primară. De la frunzele situate cel mai aproape de sol, infecția se răspândește la celelalte. Ulterior, apare, ca simptom al bolii, un puf alb-gălbui, care conține conidiile. Infecțiile primare pot să provină și de la alte plante gazdă.
În ciclul evoluției făinării la mazăre, după infecția primară poate surveni și o alta, secundară, provocată de conidiile care sunt purtate de vânt.
Simptomele făinării la mazăre
Simptomele bolii sunt vizibile la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantei. Pe frunze, tulpină, flori și păstăi apare o pâslă miceliană albicioasă, care devine prăfoasă în momentul în care ciuperca se înmulțește asexuat prin conidiofori cu conidii. Atunci, în pulberea miceliană poți să observi unele puncte de culoare brună (înmulțirea sexuată).
Evoluția făinării la mazăre
În primă fază sunt atacate frunzele. Pe fața superioară sunt vizibile pete decolorate, iar pe partea inferioară, în dreptul acestor pete, vei observa o pâslă fină, albicioasă-gălbuie, cu aspect de făină. În unele cazuri sunt afectate doar zone ale frunzei, dar, de cele mai multe ori, apar pe toată suprafața acesteia.
Ulterior, ciuperca se extinde. Pe tulpini poți să observi, de asemenea, pete albicioase,. Pe păstăi apar pete similare celor de pe frunze, iar în cazul infecțiilor puternice nu se mai formează boabe în păstăi.
Pe măsură ce ciuperca se dezvoltă, stratul albicios și făinos se închide la culoare și devine cenușiu. Țesuturile afectate se brunifică și se necrozează.
Impactul bolii asupra culturii de mazăre
Făinarea afectează toate organele aeriene ale plantei. Prin urmare, creșterea vegetativă este diminuată și apar deformări. Primul efect este că recolta nu va mai fi la fel de bogată, pe cât te așteptai.
Apoi, pe lângă diminuarea cantitativă semnificativă, ciuperca atacă păstăile, iar acestea nu mai pot fi comercializate. Impactul asupra recoltei depinde de intensitatea simptomelor. Specialiștii au făcut, de-a lungul timpului, mai multe estimări în ceea ce privește pagubele cauzate de făinarea la mazăre. Iată care ar putea fi acestea, pentru o cultură afectată 100% de infecția cu Erysiphe pisi:
- 20-25% - pierdere medie, per total;
- 21-30% dintre păstăi compromise definitiv;
- 26-50% dintre păstăi pot avea o greutate mai mică decât cea normală.
Combaterea făinării la mazăre
Potrivit specialiștilor, făinarea la mazăre este una dintre bolile care se poate transmite prin semințe contaminate, dar nu numai. Alte modalități de răspândire a ciupercii sunt: resturile vegetale contaminate, miceliul de rezistență (forma sub care supraviețuiește ciuperca pe timpul iernii), cleistoteciile.
Prin urmare, pentru prevenirea și combaterea ciupercii sunt recomandate, printre altele, următoarele măsuri: rotația culturilor, distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, folosirea soiurilor rezistente, utilizarea fungicidelor.
Rotația culturilor
Mazărea este o leguminoasă anuală pentru care specialiștii recomandă asolamentul, din cel puțin trei motive:
- dacă nu există o rotație a culturilor, atunci există pericolul fenomenului numit „oboseala solului”; în plus se dezvoltă foarte mult bolile și dăunatorii specifice culturii.
- valorificarea azotului fixat în sol. Odată ce ai cultivat mazăre, solul respectiv este bogat în azot, benefic altor culturi;
- este o metodă eficientă de a combate bolile și dăunătorii.
Recomandarea experților este ca mazărea să revină pe aceeași suprafață o dată la patru ani (chiar și mai mult de atât), nu mai devreme. Astfel, eviți, de exemplu, apariția unor anomalii în dezvoltarea plantelor sau reducerea producției de boabe chiar și la jumătate.
Distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă
Dacă o cultură de leguminoase a fost infestată cu Erysiphe pisi efectele bolii pot afecta nu numai în recolta din anul respectiv, ci și în cea din anii următori. Aceasta, dacă nu iei, printre altele, și măsura de a distruge resturile vegetale de la cultura precedentă.
Ciuperca se înmulțeste asexuat, prin conidii și sexuat, prin ascospori. Ascosporii se dezvoltă în interiorul ascelor care, la rândul lor, se regăsesc în corpuri sporifere, numite cleistotecii. Dacă nu distrugi resturile vegetale de la o cultură contaminată, cleistotecii rezistă peste iarnă, iar în condiții favorabile, ascosporii din ele ajung pe frunzele noii culturi.
Folosirea soiurilor rezistente
O metodă eficientă de prevenire a apariției ciupercii Erysiphe pisi este folosirea unor soiuri de mazăre rezistente. Acestea sunt recomandate mai ales pentru ariile geografice cu risc ridicat al apariției infecției. Dat fiind faptul că boala este mai degrabă întâlnită la culturile târzii, poți încerca și culturile timpurii pentru a reduce riscurile.
Fungicide
Ca toate bolile cauzate de ciuperci, și făinarea se poate combate cu fungicide omologate, pe care le găsești în fitofarmacii. Doza optimă pentru fiecare fază de vegetație este inscripționată pe ambalaj, la fel ca timpul dintre două tratamente.
Specialiștii recomandă să utilizezi, alternativ, două-trei substanțe active diferite. Aceasta pentru ca ciuperca să nu devină rezistentă la substanță, ceea ce ar face ca tratamentul să nu mai aibă niciun efect.
Dincolo de toate aceste măsuri, una dintre cele mai sigure modalități de protecție și prevenire a apariției bolilor este monitorizarea culturii de mazăre și nu numai, pentru a te asigura că plantele sunt sănătoase și, dacă nu este așa, să poți acționa din timp și eficient, pentru ca recoltele tale să nu fie compromise.
Specialiștii spun că pentru o alimentație echilibrată ar trebui să consumăm 11 kg de mazăre anual, dintre care 8 kg sub formă de conserve. Aceasta pentru că boabele de mazăre conțin proteine, vitamine și foarte multe minerale. Deși nu este o plantă pretențioasă, ca să poți obține recolta dorită trebuie să respecți condițiile tehnologice și să protejezi eficient cultura față de atacurile dăunătorilor sau de boli. Făinarea este una dintre infecțiile comune ale culturilor de mazăre, însă, dacă ții cont de anumite reguli, poți evita apariția sau răspândirea ei.
Referințe:
„Agrotehnică - Transformarea modernă a agriculturii” - Mihai Berca, Editura Ceres, 2011 „Tratat de legumicultură”, Volumul III - Nistor Stan, Neculai Munteanu, Teodor Stan, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, 2003
„Tratat de legumicultură”, Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgoș, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu, Editura Ceres, 2004
north_east https://gd.eppo.int/taxon/ERYSPI/documents
