Cum pot infecta agenții patogeni vița de vie după tăiere și cum poți evita pierderile cu Tessior

Calendarul tăierilor

În funcție de momentul în care este efectuată tăierea, ea poate fi în uscat sau în verde.

Tăierea în uscat se efectuează începând cu luna decembrie și până în luna martie, în funcțiile de condițiile meteorologice și de altitudine.

Tăierea în verde se efectuează oricând în timpul anului, atunci când apar situații speciale.

Noțiuni de bază pentru tăiere

Pentru ca tăierea să se facă în mod corect și să favorizeze fructificația, este important să cunoști câteva noțiuni.

Cepul este o formațiune lemnoasă scurtă, formată după tăierea coardei de 1 an, la 2-3 ochi. Cepul de rod este cel mai important, când vine vorba despre fructificație, dar se formează, pentru precizie, și un cep de siguranță, care să permită regenerarea, în cazul în care butucul îngheață.

Cordița rezultă prin scurtarea coardei de an, la 4-7 ochi. Pe cordiță se formează și se dezvoltă mugurii de rod, ceea ce o face să fie cel mai important element păstrat.

Coarda de rod rezultă din scurtarea ramurii de 1 an. În funcție de soi, ramura de un an se poate tăia la coardă scurtă, cu 8-10 ochi (Cardinal, Pinot Noir, Chardonnay), la coardă mijlocie, cu 10-12 ochi (Muscat Hamburg, Cardinal, Riesling), sau la coardă lungă, cu 12-16 ochi (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Albă).

Tipuri de tăieri

Lucrările de tăiere se efectuează diferit, în funcție de scopul urmărit. De asemenea, în efectuarea tăierilor, este obligatoriu să ții cont și de vârsta butucului.

Tăierile de formare

Se execută doar în primii 3-5 ani după plantare. Sunt cea mai importantă etapă, care urmărește să confere o formă butucilor, în funcție de soiul căruia îi aparțin și de condițiile de exploatare.

Tăierile de regenerare

Tăierile de regenerare devin necesare în cazul plantațiilor bătrâne, care nu mai produc la potențialul maxim. Se acționează asupra butucilor individuali - căci nu toți au aceeași vârstă și aceeași productivitate - cu scopul de a le reda vitalitatea.

Tăierile speciale

Tăierile speciale se fac în cazuri excepționale, când apar butuci afectați de boli, grindină, secetă sau ger.

Tăierile de rodire

Tăierile de rodire sunt cele asupra cărora ne vom concentra în continuare. Ele au rolul de normare a recoltei și influențează creșterea și fructificarea. De altfel, este tipul de tăiere care se folosește cel mai frecvent de către viticultori.

Reguli de bază pentru tăiere

Pentru ca procesul de tăiere să își atingă scopul, el trebuie efectuat cu respectarea unor reguli stricte:

• Elementele de rod trebuie să fie pe coarde de un an, formate pe lemn de 2 ani.
• Coardele care au rodit cu un an înainte trebuie înlocuite cu coarde noi.
• Tăietura trebuie să fie netedă, fără strivirea lemnului.
• Tăietura este întotdeauna efectuată perpendicular.
• Elementele cu grosime mai mare de 1 cm impun tratarea rănilor de tăiere cu fungicide.
• Coarda de rod trebuie să aibă o grosime de 6-12 mm.
• Scurtarea coardelor se face chiar deasupra ochiului.
• Suprafața tăiată trebuie să fie cât mai mică.

Bolile lemnului la vița de vie

Deși tăierea la vița de vie reprezintă o etapă obligatorie a procesului de producție, ea expune planta la apariția bolilor lemnului , care pot avea consecințe nefaste nu numai asupra producției anuale, ci și plantei în întregime. De altfel, se consideră că ele sunt cele mai grave boli la vița de vie, responsabile pentru cele mai mari pierderi. Iată care sunt cele mai importante dintre ele.

Excorioza viței de vie

Excorioza viței de vie este o boală relativ frecventă, produsă de Phomopsis viticola, o ciupercă larg răspândită pe teritoriul României. Ciuperca afectează lăstarii, frunzele, boabele, coardele și mugurii în egală măsură, provocând pierderi mari la nivel de butuc. Lăstarii mor, frunzele sunt pătate, cu pete mari, cenușii la interior și cu halou galben sau auriu la exterior, iar boabele putrezesc și se stafidesc.

Eutipoza viței de vie

Eutipoza este produsă de o ciupercă denumită Eutypa lata. Considerată o boală a plantațiilor neîngrijite, eutipoza atacă întreaga plantă. Vița de vie nu mai crește sau crește foarte încet, frunzele sunt mici și răsucite, iar pe tulpină apar crăpături profunde. Sporii sunt inoculați prin diverse răni, rănile de tăiere fiind cel mai bun mijloc de propagare, în cazul în care nu se aplică tratamentele fitosanitare recomandate.

Esca (apoplexia) viței de vie

Esca este produsă de ciuperca Phaeoacremonium aleophilum, dar și de alte specii ale aceleiași familii și mai este cunoscută și sub denumirea de apoplexia viței de vie. Primele simptome de boală apar vara, sub forma unor pete necrozate cu halou galben, care dau frunzelor un aspect marmorat. Butucii afectați - cu precădere cei bătrâni - se debilitează și se usucă, în cazul lor, boala fiind mai agresivă.

Înnegrirea și moartea brațelor

Este o boală micotică, determinată de ciuperca Botryosphaeria dothidea, față de care sunt sensibile toate soiurile, dar care distruge în special butucii de Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel și Sauvignon.

Ușor de confundat cu Esca, este o boală a vaselor lemnoase ale cărei prime semne se observă la sfârșitul primăverii, sub forma unor pete mici, roșiatice sau galbene. Petele se măresc, de-a lungul nervurilor apar niște dungi verzi, iar în cele din urmă, frunzele se usucă și cad. Dacă se produce afectarea butucului, el nu mai pornește vegetația.

Cum infectează bolile lemnului vița de vie?

Similar altor micoze, bolile lemnului au o rezistență mare în mediu, ceea ce înseamnă că pericolul infectării este unul permanent în orice plantație.

Sporii care contaminează mediul ajung pe rănile de tăiere, unde, dacă există condiții de mediu favorabile, în special temperatură mai mare de 10 grade Celsius, germinează. Sporii sunt caracterizați de o dezvoltare foarte rapidă, ajungând să infecteze vasele lemnoase.

Afectarea vaselor lemnoase blochează transportul de nutrienți și de apă în interiorul plantei. Împreună cu reacțiile de apărare, dezvoltate de părțile aeriene ale viței de vie, se ajunge la afectarea severă a frunzelor, a brațelor, ciorchinilor și, uneori, a întregilor butuci, care nu pot fi salvați și trebuie înlocuiți.

Înlocuirea butucilor produce pierderi financiare, până când noile plante ating productivitatea deplină. Mai mult, îmbolnăvirea unui butuc este sinonimă cu înmulțirea sporilor care contaminează cultura, deci cu un risc sporit de îmbolnăvire, în anii următori. Iată de ce sunt atât de importante prevenirea și combaterea bolilor lemnului.

Prevenirea bolilor lemnului după tăierea viței de vie

Ținând seama de pierderile pe care le generează bolile lemnului la vița de vie, prevenirea și combaterea acestora sunt de maximă importanță pentru viticultori.

Măsuri generale de prevenție

Pe aceasta listă, sunt incluse măsuri care țin de gestionarea eficientă a plantației de viță de vie:

• Se folosește material săditor sănătos și certificat
• Se elimină plantele atacate și organele bolnave, operațiune urmată de aplicarea unui mastic cicatrizant.
• Se respectă regulile generale de tăiere.
• Se strâng și se ard resturile vegetale de pe plantație.
• Se combat eficient buruienile.
• Se aplică, unde e cazul, tratamente în vegetație, cu produse specifice.

Măsuri specifice de prevenție

Dacă, până de curând, bolile lemnului nu aveau altă soluție decât tratamente cu fungicide neomologate pentru bolile lemnului, e, cu eficiență discutabilă. Cel mai des se ajungea la eliminarea butucilor bolnavi și la replantare, în prezent, există pe piață un produs țintit, special conceput pentru prevenirea bolilor lemnului.

Sistemul Tessior®: fungicid Tessior + echipament special de aplicare

Sistemul Tessior® acționează simultan în două direcții: protejează direct rana de tăiere, sigilând-o, și permite tratarea fungicidă, cu ajutorul unei combinații de două substanțe active. El poate fi pus la dispoziția viticultorilor, fiind însoțit de echipamentul pentru aplicare, pentru un plus de eficiență. Despre utilizarea sistemului Tessior poti afla mai multe aici.

Ce conține și cum funcționează Tessior®?

Tessior® conține 2 substanțe active: boscalid 10 g/l și piraclostrobin 5 g/l.

Boscalid este o substanță din clasa piridine-carboxamide, care acționează prin blocarea producerii de energie pentru sinteza componentelor celulare ale patogenilor. Produsul are acțiune de contact și acțiune sistemică, ceea ce înseamnă că nu protejează doar punctual rana de tăiere, ci acționează la nivelul întregii plante.

Piraclostrobin este un compus din clasa strobilurinelor. Și el are acțiune dublă, de contact și sistemic - locală, inhibând respirația mitocondrială a miceților și conducând, în final, la reducerea producerii de energie pentru procesele metabolice importante, care se desfășoară în celulă.

Care sunt avantajele sistemului Tessior® ?

Încă de la început, merită precizat că Tessior® este o soluție inovatoare, cu acțiune complexă și sistem de aplicare precis, care evită pierderile. Cu ajutorul acestui produs, îți poți asigura investiția în plantație, poți maximiza producția și calitatea strugurilor și poți menține plantele sănătoase, cu o bună continuitate de la o generație la alta.

Cum se utilizează Tessior® ?

Tessior® este pregătit pentru utilizare și nu necesită diluare. Fungicidul este formulat ca o suspensie concentrată, care creează o barieră eficientă împotriva ciupercilor ce pot contamina rănile de tăiere.

Doza omologată este de maxim 20 l/ha, dar, datorită modului foarte precis de aplicare, doza reală utilizată variază între 5-7 l/ha. În funcție de numărul și dimensiunile rănilor de tăiere, se aplică maxim 0.65 ml/cm pătrat, cu 0.3 ml pentru fiecare pulverizare.

Aplicarea trebuie realizată în perioada de repaus vegetativ, pe zona rănilor de tăiere, la cât mai scurt timp după efectuarea tăierilor, între 1-7 zile de la tăiere.

Bibliografie:

Autoritatea Națională Fitosanitară - Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor și dăunătorilor la vița-de-vie

https://apsjournals.apsnet.org/doi/10.1094/PDIS-04-17-0512-FE

https://tessior-system.com/en/

https://www.oiv.int/public/medias/4650/trunk-diseases-oiv-2016.pdf

Tomoioagă Liliana - Ghidul sanitar al viticultorului, 2013

Velichi Eugen - Fitopatologie, ed. Universitară, 2012