Organizare și producție agricolă în condiții de durabilitate

Editorial: Cum stă România la capitolul agricultură și ce vor arăta noile date Eurostat

Specialiștii din agricultură se așteaptă ca, în decembrie, Eurostat să publice datele actualizate privind structura exploatațiilor agricole din Uniunea Europeană și, implicit, din România. Ultima statistică europeană a fost publicată în 2015 și analiza situația din anul 2013. România avea cele mai multe exploatații agricole din UE-28 (3,6 milioane, ceea ce reprezenta 33,5 % din numărul total al exploatațiilor). Țara noastră era urmată de Polonia (13,2 %), Italia (9,3 %) și Spania (8,9 %).

În cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, suprafața agricolă totală utilizată a fost de aproape 175 de milioane de hectare (aproximativ 40 % din totalul suprafeței terestre), în cadrul celor 10,8 milioane de exploatații agricole utilizându-se o suprafață medie de 16,1 hectare/exploatație.

În 2013, potrivit Eurostat, suprafața medie a exploatațiilor agricole din țara noastră era mai mică de 10 ha, România situându-se în coada clasamentului, alături de Cipru și Malta. La polul opus s-a aflat Republica Cehă, având cea mai mare suprafață medie a exploatațiilor agricole din statele membre ale UE, respectiv 133 de hectare, urmată de Marea Britanie, cu o suprafață medie de 94 de hectare.

1% dintre ferme exploatează aproape 65% din suprafața agricolă

Din punctul de vedere al organizării de astăzi a activității agricole din România, situația pare a se alinia la tabloul mondial subliniat de unii experți FAO-ONU. La scară globală, exploatațiile cu suprafețe egale sau chiar mai mici de 2 hectare reprezintă 84% dintre toate fermele, dar acoperă doar 12% din suprafața totală a terenurilor agricole. Fermele cu mai mult de 2 hectare reprezintă 16% din totalul exploatațiilor lumii și acoperă aproximativ 88% din teren. Doar 1% dintre ferme sunt cele cu peste 50 de hectare. Deși foarte puține, acestea exploatează aproape 65% din suprafața agricolă mondială.

În ceea ce privește structura exploatațiilor agricole din România, lucrurile s-au mai schimbat, iar dintre indicatorii care pot conduce la modificări pozitive ale statisticilor se remarcă raportările instituțiilor care gestionează fondurile pentru susținerea financiară din agricultură. Potrivit APIA, în anul 2017, la nivel național, au fost depuse 884.397 cereri unice de plată pentru 9,54 milioane de hectare. În anul 2016, au depus cereri 901.335 fermieri pentru 9,36 de milioane de hectare. Așadar, comparativ cu 2016, mai puțini beneficiari au solicitat subvenții pentru o suprafață mai mare. Tendința de scădere a numărului de fermieri și de creștere a suprafețelor eligibile la plata subvențiilor s-a menținut și în campania de primire a cererilor unice de plată din 2018, la APIA fiind depuse 866.749 cereri pentru 9,63 milioane de hectare.

APIA se așteaptă să depășească recordul la accesarea banilor europeni în 2019

Referitor la fondurile dirijate către agricultură, atât prin sistemul plăților directe, cât și prin celelalte programe APIA, ca premisă a dezvoltării și a creșterii performanțelor din producție, în ultimii doi ani s-a observat o creștere a volumului acestora. ”2017 a fost un an al recordurilor absolute pentru Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură,care a realizat performanțe remarcabile în domeniul absorbției fondurilor europene, reușind să plătească, o sumă de peste 3 miliarde de euro către fermierii români, atât pentru schemele și măsurile de sprijin finanțate din fonduri europene, cât și pentru cele finanțate de la bugetul de stat”, arăta directorul general APIA, Adrian Pintea.

În 2018, potrivit MADR, doar în primele 7 luni, APIA a autorizat la plată fonduri de 2,74 miliarde de euro. ”Suntem prima țară din UE care a încheiat campania de depunere a cererilor pentru campania 2018, în condițiile în care deținem cel mai mare număr de ferme din UE. În 2018, vom depăși nivelul de anul trecut al fondurilor autorizate la plată. Fondurile FEGA și FADR, accesate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 2017-2018, sunt mai mari de 2,07 ori față de cele din perioada 2015-2016.”, se arăta în comunicatul oficial MADR.

Pe fondul optimist, conturat prin îmbunătățirea organizării și a finanțării din agricultura României, trebuie să putem observa și o creștere calitativă a activității. Pe de o parte, în țara noastră, încă se lucrează mult teren în unități de dimensiuni reduse și chiar în mod individual, fiind dificilă aplicarea unor tehnologii care să conducă la creșterea performanțelor și a eficienței muncii. Pe de altă parte, producția în condiții de durabilitate este condiționată de o serie de factori, inclusiv de caracterul finit al resurselor naturale, de politicile de susținere și de accesul la resurse și la piață.

Cu siguranță, noile date Eurostat vor clarifica situația privind evoluția structurii agricole în spațiul comunitar, oferind și viitoarele orientări după care vor fi dirijate producția și consumul de alimente, orientări și politici aflate, deocamdată, în aprinse discuții și negocieri.

În orice caz, pare constant și demn de a fi reținut semnalul că, la o populație mondială de 7,6 miliarde, cu tendință de creștere și într-o lume în care subnutriția afectează peste 820 milioane de oameni, se impune îmbunătățirea eficienței și a sustenabilității de-a lungul lanțului alimentar, ceea ce se poate realiza doar prin organizare și producție în condiții de durabilitate.