Tot ce trebuie să știi despre rotația culturilor la floarea-soarelui

Floarea-soarelui în asolament

Cultura de floarea-soarelui (Helianthus annuus) este una importantă pentru Europa, fiind cultivată pe aproximativ 18 milioane de hectare. Pentru a-i maximiza potențialul și pentru a asigura o producție sănătoasă și durabilă, acordă atenție amplasării sale în asolament și respectiv rotației culturilor.

Floarea-soarelui manifestă cerințe ridicate în ceea ce privește rotația culturii din cauza multiplelor sale sensibilități. În primul rând, nu tolerează monocultura deoarece este expusă la atacul bolilor precum:

• mană (Plasmopara helianthi);
• putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum);
• putregai cenușiu (Botrytis cinerea);
• pătarea brună și frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi);
• alternarioză (Alternaria helianthi).

➡️ De aceea, este important ca, pe lângă practicarea rotației culturilor la floarea-soarelui, să se utilizeze soluții inteligente pentru a spori producția, cum ar fi Architect^® . Acesta combate principalele boli, reduce fenomenul de cădere a plantelor, îmbunătățind arhitectura tulpinii și oferind mai multă stabilitate plantei. Cu ajutorul acestui regulator de creștere cu proprietăți fungice suplimentare, vei reuși să explorezi potențialul real de producție al culturii de floarea-soarelui.

Pe lângă boli, floarea-soarelui este expusă și atacului dăunătorilor precum gărgărița porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), dar și infestării cu lupoaie (Orobanche cumana), în funcție de zona în care se cultivă.

În plus, evită să cultivi floarea-soarelui după plante afectate de putregaiul alb - Sclerotinia sclerotiorum (soia, fasole, năut, sfeclă, rapiță) sau după plante afectate de putregaiul cenușiu - Botrytis cinerea (cartof, sfeclă, in) deoarece sunt boli comune, iar riscul de transmitere la plantele de floarea-soarelui este destul de crescut. Mai mult, nu sunt bune culturi premergătoare la floarea-soarelui plantele cu rădăcini adânci, care consumă o cantitate mare de apă, precum lucerna, sfecla, sorgul și iarba de Sudan.

Un aspect important pe care trebuie să îl iei în calcul este faptul că revenirea culturii de floarea-soarelui pe același teren trebuie să aibă loc, în mod ideal, după cel puțin 5-6 ani, asigurându-te că nu depășește 20% din structura culturilor din fermă.

O astfel de abordare strategică a rotației culturilor la floarea-soarelui contribuie atât la valorificarea sănătății solului, cât și la valorificarea optimă a resurselor pentru asigurarea unei producții rentabile.

Beneficiile aduse de o bună rotație a culturilor de floarea-soarelui

Implementarea corectă a rotației culturilor la floarea-soarelui aduce beneficii multiple pentru producții, cum ar fi reducerea semnificativă a riscului apariției bolilor și dăunătorilor specifici acestei plante, contribuind la menținerea unui sol sănătos. Mai mult, rotația nu doar previne acumularea agenților patogeni, ci favorizează o diversitate a ecosistemului, aspect care poate inhiba răspândirea bolilor și dăunătorilor specifici.

➡️ În situația în care bolile se instalează și nu sunt combătute la timp, acestea pot compromite întreaga cultură. În acest sens, este important să cunoști care sunt măsurile de prevenire și combatere a atacului bolilor la floarea-soarelui și să acționezi ca atare.

În plus, rotația culturilor la floarea-soarelui are un rol important în menținerea echilibrului nutrienților în sol. Având în vedere faptul că fiecare cultură are propriile cerințe specifice, rotația contribuie la evitarea epuizării elementelor esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a culturii de floarea-soarelui. Cu o astfel de abordare vei reuși să optimizezi fertilitatea solului și să maximizezi eficiența resurselor, reducând astfel necesitatea utilizării excesive a îngrășămintelor chimice.

Spre exemplu, floarea-soarelui dispune de rădăcini pivotante, care se dezvoltă rapid și potajunge la adâncimi de 1,8 m în sol. Acest aspect facilitează accesul la apă și substanțe nutritive în straturile inaccesibile altor plante cu rădăcini mai superficiale. În acest caz, alegerea unor astfel de plante, cum ar fi graul sau orzul ar putea fi o alegere potrivită, reușind astfel să eviți competiția directă pentru apă și substanțe nutritive la adâncimea specifică a culturii de floarea-soarelui. De aceea, alegerea culturii premergătoare pentru floarea-soarelui nu ar trebui să se bazeze doar pe competiția directă, ci și pe beneficiile pe care aceasta le aduce în îmbunătățirea calității solului, dar și în asigurarea unui mediu propice dezvoltării sănătoase a culturii principale.

➡️ De asemenea, prin intermediul rotației la cultura de floarea-soarelui, poți asigura o mai bună combatere a buruienilor . Acest lucru se datorează faptului că odată cu rotația culturii, se rotesc și grupele chimice ale erbicidelor.

➡️ Pe lângă cunoașterea acestor culturi, este necesar să ții cont de perioada de semănat, tehnologia de cultivare și pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru o cultură de floarea-soarelui de succes .

Reține faptul că o rotație cu o varietate mai mare de culturi este benefică pentru sănătatea producției și a solului. De asemenea, pauza dintre culturile identice ar trebui să fie cât mai mare posibilă pentru a preveni pierderi importante de producție.

Atunci când stabilești un asolament, nu te concentra excesiv pe variațiile sezoniere ale prețurilor, ci gândește-te la rentabilitatea pe întregul ciclu al rotației.

Așadar, pentru a evita o serie de probleme precum un sol epuizat de substanțe nutritive, apariția bolilor și dăunătorilor specifici, implementarea corectă a rotației culturilor la floarea-soarelui reprezintă un pas important din practicile agricole.