Vinul românesc – podgorii și soiuri românești de struguri pentru vin

Fă o incursiune în cele mai importante zone viticole din țară și descoperă povestea din spatele principalelor soiuri de struguri pentru vin cultivate de noi.

• Scurt istoric al soiurilor românești de struguri pentru de vin pe teritoriul țării
• Despre vinul românesc: clasificarea vinurilor
• Principalele regiuni viticole și soiuri de struguri prezente
• Principalele soiuri cultivate în România
  • Soiuri de struguri pentru vin alb
  • Soiuri de struguri pentru vinuri roșii
• Proprietățile deosebite ale vinului
• Un vin de calitate se obține din struguri sănătoși: cum protejezi cultura fără a altera proprietățile vinului

Principalele regiuni viticole și soiuri de struguri prezente

Pe teritoriul țării noastre, plantațiile de viță de vie sunt răspândite în areale care diferă între ele atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere ecopedologic - diferențe date de elemente precum altitudinea, poziția sau prezența unor bazine de apă.

Cultivarea soiurilor de struguri de vin românești și internaționali presupune o structură de organizare complexă, formată din regiuni viticole, centre viticole, podgorii viticole.

Principalele regiuni viticole și podgorii din România sunt:

Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei

O regiune viticolă cu tradiție, în zona Moldovei de azi se cultivă vița de vie încă de pe vremea geto-dacilor. Cel puțin asta dovedesc descoperirile arheologice, pentru că primele relatări despre cultivarea viei se fac abia în timpul domniilor lui Petru al II-lea și Ștefan cel Mare.

De-a lungul unei istorii care se întinde pe mii de ani, s-au pus bazele unor podgorii renumite precum Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești sau Nicorești. De menționat sunt însă și Zeletin, Tutova, Buhor Nicorești sau Ivești.

Vinurile produse în Moldova sunt în principal albe. Pline de grație și eleganță, acestea se disting printr-o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. Cele roșii, în schimb, sunt masculine, dar prietenoase, și foarte echilibrate.

În Moldova, soiurile de viță de vie specifice sunt: Fetească Regală, Muscat Ottonel, Aligote, Cabernet Sauvignon, Tămâioasă Românească, Băbească Neagră, Grasă, Frâncușă, Galbenă de Odobești sau Busuioacă.

Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei

Această regiune cuprinde plantațiile viticole din sudul țării, de la Râmnicu Sărat până la Halanga, jud. Mehedinți, și Segarcea, jud. Dolj.

Din Muntenia, cea mai cunoscută podgorie din regiunea viticolă este Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri de vin roșu din România, răsfățate din plin de soare: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră.

Printre podgoriile renumite din Oltenia se numără Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei.

De altfel, Cabernet Sauvignon a fost adus pentru prima dată la noi chiar în Podgoria Drăgășani, în anul 1867. Iar la 1887 vinurile produse în Oltenia capătă faimă internațională, după ce Tămâioasa Românească ia medalia de aur la Expoziția de la Paris.

Dintre soiurile celebre produse în Oltenia amintim, pe lângă Tămâioasa Românească, ce se cultivă în continuare, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră (unul dintre soiurile de struguri negri pentru vin) sau Sauvignon Blanc.

Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei

Transilvania este paradisul vinurilor albe seci. Arheologii au găsit, de altfel, obiecte care atestă cultivarea vinului în zonă încă din secolul VI î.Hr., cele mai reprezentative podgorii fiind Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig.

Dintre acestea, cea mai mare este podgoria Târnave, cu o bogată istorie și foarte prestigioasă datorită vinurilor de calitate superioară produse aici.

Printre soiurile celebre cultivate în Transilvania se numără Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian. Tot aici vom întâlni însă și Traminer-ul Roz, soi semi-aromat, de origine germană.

În ultima vreme s-au remarcat însă și vinurile roșii, printre care Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră, puternic colorate și armonioase, bogate în glicerol și polifenoli.

Regiunea viticolă a dealurilor Banatului

Plantațiile viticole din Banat se întind din Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin, până la Teremia Mare, jud. Timiș.

În ceea ce privește soiurile de viță de vie cultivate în regiunea viticolă a dealurilor Banatului, cele mai populare sunt: Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarcă, Merlot, Burgund Mare.

Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului

În această regiune, viticultura se practică în zona de dealuri cuprinsă între Mureș și Tisa, dar și în zone de câmpie - Câmpia Tisa sau regiuni din Oradea și Halmeu.

Una dintre cele mai vechi podgorii din România se află aici: Podgoria Miniș-Măderat, iar soiurile de vin cultivate sunt: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarcă, Merlot, Burgund Mare, Italian Riesling, Fetească Regală, Muscat Ottonel.

Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei

În anul 1907 se plantau în Dobrogea, la Murfatlar, primele 10 hectare cu vie. Scopul principal era promovarea viticulturii în această regiune a țării.

Astăzi poate cele mai renumite în România, soiurile cultivate la Murfatlar au o aromă specifică, dată de solul ușor și pietros, în combinație cu o climă favorabilă, călduță. Vedetele acestei regiuni sunt vinurile albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

În Dobrogea se cultivă însă și soiuri roșii sau rosé, toate cu o pregnantă notă personală, precum delicatețea soiului Pinot Noir sau caracterul sălbatic al Cabernet Sauvignon.

Alte podgorii celebre în Dobrogea sunt: Babadag, Istria sau Sarica Niculițel.

Regiunea viticolă a teraselor Dunării

Această regiune viticolă este, de fapt, o bandă care se întinde de-a lungul Dunării, de la Zimnicea, jud. Teleorman, la Fetești, Ialomița.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate în această regiune sunt: Crâmpoşie, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Pinot Gris, Pinot Blanc, Sauvignon, Chardonnay, Băbească Gri, Aligoté, Traminer Roz, Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Malbec, Negru de Drăgășani, Pinot Noir, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Sangiovese, Syrah, Dornfelder, Rebo.

Nisipurile și alte terenuri favorabile din sudul țării

Aici cuprindem podgoriile și centrele viticole de la Vrata, jud. Mehedinți, și Rîmnicelu, jud. Brăila.

Cele mai comune soiuri de viță de vie care se cultivă în aceste terenuri din sudul țării sunt: Roșioară, Băbească Neagră, Riesling Italian, Fetească Regală, Cabernet Sauvignon.

Principalele soiuri de viță de vie cultivate în România

În România se cultivă o varietate de soiuri de viță de vie, în special în funcție de regiune și particularitățile sale climatice. Descoperă în continuare mai multe detalii despre soiurile de vin românești și internaționale.

Soiuri de struguri pentru vin alb

Alegerea soiurilor de struguri este esențială pentru a obține un vin alb de calitate, fiecare soi având caracteristici unice care influențează profilul aromatic, aciditatea și textura vinului. De la soiurile autohtone și până la cele internaționale, diversitatea lor oferă posibilități nelimitate pentru a crea vinuri albe deosebite. Descoperă în cele ce urmează câteva exemple concrete de soiuri de struguri albi care pot oferi vinuri albe de excepție.

Soiuri românești:

• Fetească Albă - unul dintre soiurile din vin alb românești cu cea mai mare răspândire de la noi din țară, datorită capacității mari de adaptare la condițiile climatice și de sol. Se cultivă în Transilvania, Moldova, dar și în podgoria Dealu Mare din Muntenia. Din el se obțin vinuri albe, seci și demiseci, de înaltă calitate. Este un soi medaliat pe plan local și internațional;
• Fetească Regală - originar din județul Mureș, este considerat unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri albi românești. În prezent este cultivat în majoritatea podgoriilor, zonele prielnice fiind Transilvania, Moldova, Crișana și Maramureș. Din el se produc vinuri albe, de calitate, cu o aromă florală, dar și vinuri spumante;
• Tămâioasă Românească - este originar din Grecia Antică, însă cultivat din timpuri străvechi și pe teritoriul României. Se cultivă în special în podgoriile Cotnari, Dealu Mare, Ștefănești Argeș, Dealurile Craiovei, Drăgășani și Pietroasa. Vinurile produse din Tămâioasă sunt albe, dulci și demidulci, cu o aromă intensă, dulce și florală;
• Galbenă de Odobești - în Evul Mediu era cunoscut drept Galbenă de Căpătanu, fapt care sugerează că originea lui ar fi chiar în comuna Căpătanu, situată lângă Odobești. Este cultivat încă, în zone restrânse, în Moldova. Acest soi dă vinuri albe, seci, ușoare, care prezintă însă o aciditate ridicată;
• Grasă de Cotnari - un vin de legendă, cu o istorie de peste șapte secole în spate. Se spune că Ștefan cel Mare se număra printre cei care apreciau soiul. Tot el i-a dat și numele și l-a adus în Moldova și Transilvania. Soiul se cultivă azi mai ales în centrele viticole Cotnari și Hârlău, din el obținându-se un vin alb, tare, floral și bogat în zaharuri;
• Crâmpoșie - un soi românesc, cu un trecut îndelungat. Prin fecundare liberă s-a obținut soiul Crâmpoșie selecționată, care l-a înlocuit pe cel vechi. Se cultivă în special în podgoriile Drăgășani și Dealu Mare. Rezultă un vin alb, sec și moderat, plin de vioiciune;
• Frâncușa - un soi vechi de câteva secole, care în prezent se cultivă în special în podgoria Cotnari. Din el se face un vin alb rafinat, sec, cu o bună aciditate, un gust persistent și o mireasmă bogată;
• Șarba - un soi tânăr din care rezultă un vin cu o aromă inedită și o mireasmă trandafirie, de înaltă calitate, sec sau demisec. S-a obținut prin fecundarea liberă a Tămâioasei Românești, în anul 1972, la Stațiunea de Cercetare de la Odobești. Se cultivă mai ales în sudul Moldovei, în special în Vrancea și Galați;
• Zghihara de Huși - un soi românesc cu tradiție, fiind cultivat de multă vreme în podgoria Huși. Din el se fac vinuri albe, de consum, lejere și care pot fi savurate pe îndelete;
• Mustoasă - Mustoasa este un soi autohton, originar din localitatea Măderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate

Soiuri internaționale:

• Aligote - vinul obținut din acest soi are aromă de pelin și cicoare, fiind demisec. Este originar din Burgundia, Franța. În România se cultivă mai ales în Vrancea și Dobrogea.
• Sauvignon Blanc - cu o istorie de secole bune în Franța, se cultivă și în România în majoritatea podgoriilor. Se obține din el un vin alb sec, demisec sau dulce, plăcut, aromat, plin de viață. Păstrat în butoaie din lemn, va căpăta în câțiva ani o aromă specifică pepenelui galben.
• Riesling Italian - se cultivă în România pentru vinuri superioare și spumante. Vinul obținut este ușor acidulat, cu personalitate, într-o gamă largă, de la sec la demidulce;
• Pinot Gris - original din Burgundia, este un soi cultivat încă din Evul Mediu, fiind considerat o variație mugurală a Pinot Noir. A fost introdus în România, mai exact în Transilvania, după invazia de filoxere. Din el se obțin vinuri de înaltă calitate, boabele putând să acumuleze cantități mari de zaharuri. Prin învechire, vinul devine fin și dinamic;
• Chardonnay - a apărut în Burgundia, din hibridarea soiului vechi Gouais Blanc cu un soi aparținând grupului Pinot. Foarte sensibil la variațiile de temperatură și destul de pretențios, dă un vin foarte aromat, cameleonic, sec sau demisec. Din buchet nu lipsesc aromele de citrice sau măr;
• Traminer Roz - cunoscut și sub denumirea de Gewürztraminer, este un soi cu boabe roz-sidefii, care dă vinuri albe fine și fructate, cu un gust particular, de neconfundat;
• Muscat Ottonel - de origine franceză și foarte extins în podgoriile din România, din acest soi se obține un vin alb care variază de la sec la demidulce. Evoluează prin învechire - pe perioadă scurtă - într-un complex buchet fin și delicat.

Soiuri de struguri pentru vinuri roșii

Și pentru obținerea vinurilor roșii, alegerea soiurilor potrivite este importantă deoarece acestea definesc personalitatea fiecărui vin: de la aromele fructate și taninurile echilibrate până la structura robustă și capacitatea de învechire.

În România, soiuri autohtone precum Feteasca Neagră sau Băbeasca Neagră se alătură celor internaționale, precum Cabernet Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir, oferind o paletă diversă de combinații de struguri pentru vin. Iată câteva exemple.

Soiuri de viță de vie românești:

• Fetească Neagră - cultivat încă din perioada dacilor, provine din vița sălbatică și este de o calitate extraordinară. Azi se regăsește mai ales în regiunea viticolă Moldova, dar și în Dealu Mare sau Ștefănești. Se obține din el un vin memorabil, sec, demisec sau demidulce, cu un parfum care amintește de prune uscate și fructe de pădure;
• Băbească Neagră - cultivat la început doar în podgoria Nicorești din Moldova, este un soi cu o istorie care se întinde pe sute de ani, mărturie stând și scrierile cronicarilor de la început de secol XIV. Astăzi este cultivat mai ales în Nicorești, Odobești, Cotești și Panciu. Dă vinuri ușoare, cu o aciditate ridicată;
• Negru de Drăgășani - descendent din Negru Vârtos, vinul produs din acest soi se remarcă prin prospețime, tărie și gustul puțin taninos. Poate fi învechit pe o perioadă scurtă de timp, în butoaie de stejar;
• Negru Vârtos - unul dintre soiurile de struguri de vin românești care se cultivă din perioada dacilor, cu nenumărate variațiuni și clone. Este unul dintre cele mai apreciate soiuri de la noi și dă un vin echilibrat și intens colorat;
• Cadarcă - denumit și Cadarcă de Miniș, este un soi tradițional, propriu podgoriilor Miniș-Măderat din județul Arad. În prezent este cultivat și în alte podgorii din vestul țării, cum este Recaș. Vinul din acest soi se produce prin adaos de boabe stafidite, are o culoare intensă și o aromă consistentă, plină și în același timp catifelată.

Un loc aparte îl ocupă soiul Busuioacă de Bohotin.

Busuioacă de Bohotin este specific localității Bohotin din Moldova, de unde îi provine, de altfel, și numele. Este cultivat azi mai ales în podgoriile Huși și Dealu Mare. Din el se obține un vin rose, dulce sau demidulce, cu un gust deosebit, complex și delicat în același timp. Suportă o învechire de 8-15 ani, moment în care atinge gradul de excelență.

Soiuri internaționale:

• Cabernet Franc - un soi care se cultivă mai ales în regiunea Bordeaux din Franța, în nord-estul Italiei sau în California și care este prezent și în podgoriile din România. Din el rezultă un vin ușor, care trebuie consumat înainte de învechire, cu o aromă proaspătă și un gust caracteristic de fructe coapte.
• Cabernet Sauvignon - din acest soi se obține un vin ale cărui calități pot fi ușor îmbunătățite prin învechire. Inițial cu o aromă de stafide negre, dezvoltă în timp un buchet din care nu lipsesc cedrul, violetele, pielea sau tabacul. Are un miros specific de stafide, combinat cu ardei verde gras. Este un vin opulent.
• Merlot - rezistent la temperaturi joase, dar și la secetă, este, alături de Cabernet Sauvignon, unul dintre cele mai răspândite sortimente din lume. Dă un vin roșu, bogat în zaharuri în anii secetoși.
• Pinot Noir - din acest soi se produce printre cele mai scumpe vinuri din lume, de o calitate superioară. Un vin inconfundabil, cu o textură catifelată, prezent în cultura și tradițiile multor popoare. Alături de Pinot Meunier și Chardonnay, din el se produce și șampanie. De altfel, cele trei soiuri sunt singurele permise de legislația din Franța în producția de vinuri spumante.