Ploșnița cerealelor: semnele atacului și metode de combatere
21.03.2025
Alături de condițiile climaterice vitrege, ploșnița cerealelor este un pericol ce poate compromite cultura de cereale. Iată cum te poți feri de pagubele produse de aceste insecte!
Ploșnița cerealelor este un dăunător specific marilor culturi agricole, însă prezența sa nu se limitează doar la terenurile cultivate. Aceasta este bine cunoscută și de locuitorii din mediul urban, în special din marile orașe, unde provoacă adevărate invazii în locuințe, blocuri și alte spații. Deși nu reprezintă un pericol direct pentru oameni sau animale, ploșnița cerealelor generează un disconfort semnificativ, mai ales în perioada toamnei, când caută adăpost pentru iernare. În lunile septembrie, octombrie și noiembrie, aceste insecte se infiltrează în colțurile ascunse ale locuințelor, în poduri, magazii, anexe gospodărești sau chiar în adăposturile pentru animale, ceea ce o transformă într-o problemă deranjantă pentru proprietari.
În continuare, vei descoperi mai multe despre această insectă, ce plante afectează și care sunt cele mai bune măsuri de prevenție.
Ce este ploșnița cerealelor
Ploșnița cerealelor (Eurygaster spp.) este o insectă din genul Eurygaster, cu o largă răspândire în Europa, Asia și nordul Africii. Acest dăunător al culturilor de cereale este prezent în trei specii principale: Eurygaster maura, Eurygaster austriaca și Eurygaster integriceps.
Dintre acestea, Eurygaster integriceps este cea mai frecvent întâlnită pe teritoriul României, având un areal extins de dăunare care acoperă zonele agricole situate în afara arcului carpatic. Această specie afectează în special culturile din vestul Câmpiei Române până în nordul Moldovei, unde condițiile climatice favorizează dezvoltarea și înmulțirea sa.
Biologia ploșniței cerealelor
Ploșnița cerealelor este un dăunător oligofag, ce are o singură generație pe an. Adulții iernează ascunși sub frunzele uscate sau în vegetația de la marginea pădurilor și a culturilor agricole, unde găsesc condiții prielnice pentru supraviețuire.
După împerechere, ouăle sunt depuse, iar după 8-10 zile, larvele încep să eclozeze. Dezvoltarea acestora durează aproximativ 30-40 de zile, proces care coincide cu perioada de maturare a culturilor de cereale. Noua generație de adulți își face apariția spre sfârșitul lunii iulie, pregătindu-se treptat pentru iernare.
În faza inițială, ouăle sunt sferice și au o culoare verzuie, însă pe măsură ce embrionul se dezvoltă, acestea capătă nuanțe mai închise.
Cum recunoști ploșnița cerealelor
Ploșnița cerealelor are un corp cu formă ovală cu o lungime cuprinsă între 11 și 13 mm. Coloritul acesteia poate varia considerabil, de la nuanțe deschise de galben-maroniu până la negru intens. Un element distinctiv important este capul triunghiular, care are în partea anterioară o extremitate trilobată, trăsătură esențială pentru identificarea speciei.
Un alt detaliu specific este scutul dorsal bine dezvoltat (scutelul), care poate depăși vârful abdomenului și acoperă parțial aripile. De asemenea, antenele sunt lungi, contribuind la aspectul caracteristic al insectei.
Ouăle ploșniței cerealelor sunt sferice și de culoare verzuie în momentul depunerii, însă, pe măsură ce se dezvoltă embrionul, acestea se închid la culoare. Larvele proaspăt eclozate au un corp aproape rotund, iar pe măsură ce trec prin cinci stadii de dezvoltare, capătă treptat forma adulților. Cu toate acestea, ele rămân mai mici și nu prezintă aripi până la atingerea maturității.
Impactul economic al ploșniței cerealelor asupra culturilor
Ploșnița cerealelor este unul dintre cei mai agresivi dăunători ai culturilor de grâu, orz și alte cereale păioase, având un impact considerabil asupra cantității și calității recoltelor. În primul rând, infestarea determină scăderea greutății hectolitrice a boabelor, ceea ce înseamnă o reducere a masei totale a producției.
În al doilea rând, ploșnița afectează semințele destinate însămânțării, diminuându-le energia germinativă și capacitatea de a produce plante viguroase. Atacul dăunătorului poate duce la o germinare neuniformă și la o dezvoltare slabă a noilor culturi, ceea ce poate compromite recoltele viitoare.
Ploșnița cerealelor nu doar că afectează producția de grâu, dar poate compromite și calitatea făinii obținute, având consecințe negative asupra industriei de panificație. Dacă procentul de boabe atacate se situează între 2 și 3%, făina rezultată va avea caracteristici inferioare, influențând elasticitatea aluatului și capacitatea acestuia de a crește. Pe măsură ce procentul de boabe infestate crește, efectele negative devin tot mai pronunțate, iar la un nivel ridicat de infestare, făina nu mai poate fi utilizată pentru panificație, deoarece își pierde complet proprietățile necesare obținerii unui produs final de calitate.
În cazul unor atacuri severe, pierderile economice pot deveni extrem de mari, ajungând chiar la 50-90% din producția de grâu. Acest aspect evidențiază necesitatea unei monitorizări riguroase a culturilor și a intervenției la momentul potrivit, pentru a menține sub control populația dăunătorilor și a preveni apariția unor pagube ireparabile.
Ce plante sunt afectate și care sunt consecințele
Speciile de grâu sunt atacate cu predilecție de ploșnița cerealelor, acestea reprezentând culturile cele mai fertile pentru acest dăunător. Chiar și așa, insecta poate ataca și plantele de păiuș, de lucernă, de trifoi, de firuță sau alte graminee spontane și cultivate.
Consecința imediată a atacului este îngălbenirea frunzei, urmată de răsucirea și de uscarea ei. În cazul spicelor de grâu, acestea pot rămâne în burduf, pentru ca la apariție să prezinte un aspect albicios, ce anunță sterilitatea. Boabele plantei afectate de acțiunea nocivă a ploșniței de cereale au o textură zbârcită, sunt deformate și prezintă pe suprafața lor puncte negre, care sunt înconjurate de o zonă decolorată. Nu în ultimul rând, producția este afectată în mod direct, prin împuținarea drastică a cantității de grâu obținute la hectar.
Ciclul de viață al ploșniței cerealelor
Ploșnița cerealelor parcurge un singur ciclu de dezvoltare anual, iernând sub frunzele uscate din pădurile de foioase. Odată cu creșterea temperaturii medii zilnice la 10-15°C, insectele devin active, iar la peste 18-20°C, în condiții însorite și uscate, migrează în masă către culturile de grâu și alte graminee spontane.
După instalarea pe plante, ploșnițele trec printr-o perioadă de hrănire și maturare sexuală, urmată de împerechere și depunerea ouălor. O femelă poate depune între 100 și 200 de ouă, grupate câte 12-14 în două rânduri paralele, pe spicele tinere, frunze sau tulpini. Incubația durează între 8 și 10 zile, în funcție de temperatură, iar larvele emergente trec prin 4-5 năpârliri înainte de a ajunge la maturitate. Procesul de dezvoltare completă durează între 28 și 36 de zile la temperaturi de 18-22°C.
În lunile mai-iulie, atât larvele, cât și adulții se hrănesc intens cu boabele aflate în faza de lapte-ceară, afectând semnificativ producția de grâu. După ce ajung la maturitate, adulții continuă să se hrănească până în lunile august-septembrie, acumulând rezerve necesare supraviețuirii în sezonul rece. Odată pregătite pentru iernare, ploșnițele migrează spre pădurile de foioase, unde intră în diapauză hibernală.
Această specie este bine adaptată climatului cald și secetos, având o dezvoltare favorizată de temperaturi ridicate și vreme însorită. În schimb, condițiile reci, umede și vânturile puternice încetinesc dezvoltarea și reduc populația. Toate speciile de ploșnițe ale cerealelor au o singură generație pe an, reluând ciclul odată cu venirea primăverii.
Semne ale atacului ploșniței cerealelor
Ploșnițele cerealelor își fac simțită prezența prin efectele vizibile asupra culturilor, deoarece atât larvele, cât și adulții se hrănesc prin înțeparea și sugerea sevei din părțile aeriene ale plantelor. Acest proces duce la slăbirea țesuturilor și la perturbări metabolice cauzate de saliva toxică injectată în plantă. Unul dintre primele indicii ale infestării este apariția unor mici umflături la locul înțepăturilor, cunoscute sub numele de „conuri salivare”.
Atunci când atacul are loc în faza de burduf, spicul poate rămâne blocat și nu reușește să iasă complet. Dacă insectele se hrănesc în stadii mai avansate de dezvoltare a plantei, aristelor li se modifică forma, florile sunt afectate, iar spicul capătă o tentă albicioasă. Boabele tinere supuse atacului rămân subdezvoltate, iar cele ajunse în faza de coacere își pierd din greutate și calitățile tehnologice necesare panificației.
Gestionarea eficientă a ploșniței cerealelor implică un set de măsuri care vizează atât prevenția, cât și combaterea directă a dăunătorului. Aplicarea unor practici agricole corecte și a tratamentelor adecvate poate reduce semnificativ impactul asupra culturilor.
Metode de prevenție și management integrat
Combaterea ploșniței cerealelor necesită o abordare integrată, axată pe prevenție și reducerea condițiilor favorabile dezvoltării acestui dăunător. Aplicarea unor măsuri eficiente contribuie la limitarea populației de ploșnițe și la protejarea culturilor de grâu, reducând astfel pierderile de producție. Printre cele mai importante se numără:
- respectarea rotației culturilor - alternează culturile de cereale păioase cu rapița, plante prășitoare sau leguminoase pentru a reduce populația dăunătorului;
- eliminarea surselor de iernare - îndepărtează buruienile și gramineele spontane din apropierea culturilor, deoarece acestea pot servi ca adăpost pentru ploșnițe în sezonul rece;
- lucrările solului - execută arături de toamnă și dezmiriștiri pentru a distruge resturile vegetale unde ploșnițele se pot ascunde și ierna;
- capturarea adulților hibernanți - instalează adăposturi artificiale la marginea parcelelor, folosind resturi vegetale precum paiele. Aceste structuri atrag ploșnițele, permițând colectarea și eliminarea lor înainte de migrare.
Combaterea ploșniței cerealelor
În cazul unei infestări severe, tratamentele chimice devin necesare pentru a preveni pierderi economice semnificative. Momentul optim pentru aplicarea insecticidelor este faza de împăiere a grâului, atunci când populația de adulți și larve depășește pragul de 2-4 insecte pe metru pătrat. Utilizarea produselor specifice, conform recomandărilor, asigură o protecție eficientă și menține producția la un nivel ridicat.
Așadar, ploșnița cerealelor este un dăunător periculos, capabil să provoace pierderi semnificative în culturile de cereale. Impactul său economic este considerabil, afectând atât cantitatea, cât și calitatea recoltei, iar gestionarea eficientă a acestui dăunător necesită o combinație de metode de combatere și prevenție. Prin respectarea practicilor agricole corecte și implementarea unui management integrat al dăunătorilor, fermierii pot reduce riscurile și pot asigura producții agricole de calitate superioară.
