Ghid: Cultivarea plantelor legumicole în sere și solarii
25.01.2021
Cultivarea legumelor în sistem protejat poate fi o provocare dificilă. Află cum poți întreține eficient culturile din sere și solarii
În contextul în care consumul de legume proaspete pe întreaga perioadă a anului a crescut tot mai mult, cultivarea acestora în spații care să le protejeze de frig și intemperii a devenit o necesitate, pentru asigurarea recoltelor bogate și de calitate nu doar în perioada în care se produc, ci și în extrasezon.
Concret, prin folosirea unor materiale precum sticla, polietilena, PVC-ul, se produce efectul de seră. Practic, este permisă pătrunderea radiației solare în spațiul protejat în care se dezvoltă culturile, creându-se un microclimat special, în care plantelor li se asigură o temperatură optimă, care să fie cât mai puțin dependentă de condițiile meteo din mediul extern. Totodată, într-un astfel de spațiu protejat, așa cum sunt și serele și solariile, există un control mai bun al nivelului de umiditate și de lumină, precum și al circulației aerului, combaterea bolilor și dăunătorilor este mai eficientă și se poate asigura necesarul de nutrienți și apă, cu un consum redus față de culturile de câmp. Însă, pentru a obține recolte satisfăcătoare, pe măsura investițiilor făcute, este nevoie să respecți tehnologia de cultivare potrivită pentru speciile pe care alegi să le cultivi în sistem protejat și să aplici la timp și corect măsurile fitosanitare.
- Culturile legumicole în sere și solarii - tipuri de spații protejate
- Cultivarea plantelor legumicole în spații protejate - lucrări de pregătire
- Înființarea culturilor legumicole în spații protejate
- Lucrări de întreținere pentru culturile legumicole în spații protejate
- Principalele plante legumicole cultivate în sere și solarii
- Avantajele cultivării plantelor legumicole în sere și solarii
Culturile legumicole în sere și solarii - tipuri de spații protejate
În spații protejate se pot cultiva fructe, flori, plante legumicole, de la cele solano-fructoase (tomate, ardei, pătlăgele vinete) și cucurbitacee (castraveți, pepene, dovlecel), până la cele pentru păstăi și capsule (fasolea de grădină) și verdețuri (salată, spanac) ori plante aromatice (pătrunjelul pentru frunze, busuiocul). Potrivit lucrării „Culturi agricole protejate” (2016), spațiile protejate, utilizate pentru cultivarea legumelor, se pot împărți în mai multe categorii, astfel:
- spații protejate cu sticlă - sunt cunoscute sub denumirea de sere; sunt construite dintr-un schelet metalic și sticlă și sunt proiectate în așa fel, încât să permită efectuarea lucrărilor mecanizate de întreținere a culturilor, precum și de asigurare a condițiilor de mediu; la rândul lor, serele pot fi:
- sere-bloc - de tip industrial, prevăzute, în general, cu automatizări ce permit culturi intensive, producții mari și constante pe tot parcursul anului; sunt utilizate pentru toate speciile și asigură cultivarea pe suprafețe mari, cu un consum eficient de resurse;
- sere individuale - specializate pe anumite tipuri de culturi sau specii;
- sere mobile - permit cultivarea eșalonată și intensivă (3-5 culturi de-a lungul unui an); totodată, îți oferă posibilitatea de a înființa inițial o cultură în sistem protejat, după care să o lași să se dezvolte precum cele de pe câmp deschis;
- sere-turn - acoperite cu material din plastic transparent, incasabil sau cu sticlă; în interiorul serei, se poate amplasa un elevator cu mai multe etaje, iar pe fiecare dintre acestea să așezi plantele de cultură;
- sere umflate cu aer - sunt realizate din polietilenă sau PVC și au forma unei calote sferice cu marginile ancorate sau fixate pe sol; nu este nevoie de sistem de susținere, pentru că în interior sunt amplasate ventilatoare care pompează aerul și pelicula se menține umflată;
- spații protejate cu materiale plastice - cunoscute sub denumirea de solarii; spre deosebire de sere, acestea permit protejarea culturilor doar pentru o anumită perioadă din an, nu presupun folosirea surselor de căldură exterioare și au o structură mai simplă; pentru acoperire, se utilizează, printre altele, polietilena translucidă, policlorura de vinil, plăci de poliester ondulate, poliester armat cu fibre de sticlă; solariile pot fi de mai multe tipuri:
- solarii de tip tunel omidă - sunt construcții individuale, demontabile, care acoperă suprafețe cu înălțime mică (0,5 m);
- solarii de tip tunel - construcții individuale nedemontabile, cu înălțimea de cel puțin 1,8 m, care permit mecanizarea lucrărilor; pot fi adaptate atât pentru culturile din grădini, cât și pe suprafețe mari;
- solarii individuale în două pante - realizate din schelete din lemn sau profile metalice; se pot folosi mai mult timp decât cele de tip tunel omidă sau tunel;
- solarii-bloc - sunt construite pentru culturile pe suprafețe extinse, pe un schelet din stâlpi de beton și lemn, pe care se așază folia;
- solarii de tip gotic - destinate cultivării plantelor legumicole cu talie înaltă, ceea ce permite o producție mai mare pe metru pătrat;
- solarii cu pereți verticali - solariile de tip gotic pot fi și cu pereți verticali; aceste spații îți oferă posibilitatea de a cultiva în sistem protejat pomi și culturi cu talie înaltă.
- spații protejate pentru ciupercării - pot fi adăposturi improvizate, construcții cu zidărie; sunt destinate cultivării semiintensive și intensive; pentru cultivarea ciupercilor pot fi folosite și serele;
- spații protejate pentru culturi fără sol - este una dintre cele mai moderne metode de cultivare a legumelor fără sol; metoda este denumită cultură în mediu chimic sau cultură hidroponică; plantele sunt cultivate în soluții apoase sau în medii inerte, cum ar fi pietriș, mușchi de spagnum, iar substanțele nutritive provin, de regulă, de la dejecțiile de la culturile de pești.
Cultivarea plantelor legumicole în spații protejate - lucrări de pregătire
Dacă alegi să cultivi legume în sere sau solarii, sunt necesare câteva lucrări de pregătire, înainte de înființarea culturilor. Acestea se referă, pe de-o parte, la amplasarea corectă și dezinfectarea spațiilor protejate și, pe de altă parte, sunt legate de igienizarea și pregătirea solului pentru plantare. Lucrările de pregătire sunt importante pentru că poți asigura cultivarea intensivă a plantelor în condiții optime, cu un consum eficient de resurse. Eviți apariția și dezvoltarea unor boli și a unor dăunători care pot să producă daune importante sau chiar să compromită unele culturi.
Amplasarea corectă a serelor și a solariilor
Este recomandat ca amplasarea serelor și a solariilor să fie realizată cu respectarea câtorva condiții, dintre care cele mai importante sunt:
- alegerea terenului - este indicat să fie plan, cu expunere sudică sau sud-estică; serele și solariile este bine să fie amplasate astfel încât să nu se situeze în zonele de umbră formate de obiectele sau clădirile din jur;
- direcția vântului - recomandarea este să construiești sera sau solarul de așa natură încât să nu fie pe direcția vânturilor dominante;
- nivelul apei freatice - dacă optezi pentru cultivarea legumelor în seră, asigură-te că nivelul apei freatice este la o adâncime de 1,5-2,0 m;
- solul fertil - pentru o bună dezvoltare a culturilor protejate și ca să obții o recoltă pe măsura investițiilor făcute, este foarte important să te asiguri că solul pe care înființezi culturile este fertil și, dacă este nevoie, să aplici tratamentele de fertilizare necesare, ținând cont de particularitățile fiecărei specii și după ce te-ai consultat cu specialiștii în domeniu;
- asigurarea resurselor - ține cont că serele presupun, de obicei, folosirea unor surse de energie electrică, apă și energie termică; prin urmare, amplasează-le cât mai aproape de acestea; la fel de important este ca sera sau solarul să se situeze în apropierea căilor de comunicație pentru aprovizionare și desfacere a producției.
Dezinfectarea și pregătirea serelor și a solariilor
Serele și solariile pot fi folosite fie pentru producția de răsaduri, fie pentru obținerea de flori, fructe și legume. Potrivit lucrării „Tratat de legumicultură” (2004), dacă optezi pentru cultivarea plantelor legumicole în solarii, sere-solar sau adăposturi joase, este important să realizezi următoarele operațiuni de pregătire a spațiului protejat:
- consolidează elementele de rezistență - ele pot necesita chiar înlocuirea, dacă sunt deteriorate;
- îndepărtează anumite componente - dacă alegi să acoperi solarul cu folie, ține cont de faptul că anumite elemente constructive, cum sunt cuiele și capetele de sârmă, o pot deteriora; operațiunea este importantă, mai ales dacă refolosești folia de la an la an;
- verifică materialul plastic ce acoperă solarul - dacă optezi pentru acoperirea solarului cu folie de polietilenă, mai ales dacă aceasta este refolosită, asigură-te că nu este deteriorată;
- ține cont de momentul optim pentru acoperirea solarului - indiferent dacă utilizezi solarul pentru producția de răsaduri sau pentru obținerea de legume, acoperă spațiul protejat cu folie de polietilenă, cu 7-8 zile înainte de data plantării, pentru ca solul să aibă timp să se încălzească și să poți efectua lucrările de modelare adecvate tehnologiilor de cultivare.
Dezinfectarea solului și pregătirea lui pentru plantare
Recomandarea este să efectuezi lucrările de dezinfectare și de pregătire a serelor și solariilor, în următoarea ordine:
- igienizarea părților de construcție a serelor sau solariilor;
- dezinfectarea uneltelor și a echipamentelor;
- igienizarea și pregătirea solului pentru plantare.
- termic - folosești abur, trimis pe sub prelate amplasate pe toată suprafața solului; aburul fierbinte (105-110°C) poate pătrunde în solul săpat și afânat (cu subsolierul), până la o adâncime de 30-35 de cm;
- chimic - administrarea de substanțe dezinfectante sub formă de soluție sau de granule, cu ajutorul echipamentelor speciale sau al uneltelor agricole speciale, care permit igienizarea solului atât la suprafață, cât și la o adâncime de 30-35 de cm.
- îndepărtarea resturilor vegetale - se realizează după fiecare cultură, ca măsură de protecție fitosanitară;
- afânarea, arăturile adânci - pentru asigurarea unui drenaj corespunzător și pentru o igienizare eficientă a acestuia;
- evacuarea apei din anumite zone - dacă în solar sau serele-solar sunt zone în care apa stagnează, este necesară evacuarea acesteia;
- modelarea solului - nivelarea lui și modelarea sub formă de benzi; reține că sistemul de cultură în benzi permite mecanizarea lucrărilor în sere și solarii, pentru că presupune mobilizarea, mărunțirea și tasarea solului, astfel încât deplasarea agregatelor agricole să se facă pe aceeași urmă;
- înființarea unor noi culturi - se realizează vara, dacă optezi pentru culturile succesive, cum sunt castraveții sau conopida de toamnă.
- baloți de paie - îngropați, semiîngropați și la suprafață (pentru Cucurbitaceele din ciclul I, de exemplu);
- pale de paie (pentru castraveți, pepeni galbeni, vinete, ardei, de pildă);
- gunoi de grajd.
Înființarea culturilor legumicole în spații protejate
Înființarea culturilor în sere și solarii se realizează prin plantarea răsadurilor și foarte rar prin semănat ori plantare de organe vegetative. Prin urmare, sunt importante două operațiuni: producerea răsadurilor și plantarea propriu-zisă a acestora.
Producerea răsadurilor
Pentru a avea o recoltă de calitate, este esențial să folosești răsaduri sănătoase, rezistente la boli și dăunători și pe care să le achiziționezi de la ferme specializate, ținând cont de următoarele aspecte:
- spațiul de producție - suprafața totală pe care vrei să înființezi cultura respectivă;
- locul de plantare - tipul de seră sau de solar unde vei cultiva speciile de plante alese;
- posibilitățile de plantare - manual sau mecanizat.
În funcție de toate acestea și după ce te-ai consultat cu specialiștii în domeniu, poți opta pentru răsadul nerepicat, repicat, produs în ghivece de plastic, hârtie, turbă, celuloză sau cuburi nutritive.
Totodată, este important să știi că, potrivit lucrării „Culturi agricole protejate” (2016), un răsad de calitate este:
- dezvoltat normal - are rădăcini bogate, sănătoase, nu prezintă leziuni; tulpinile sunt scurte; este nealungit și are frunze de nuanța verde-închis;
- călit - fără să se fi oprit din procesul de creștere, din cauza condițiilor nefavorabile;
- sănătos - nu prezintă urme de înnegrire a coletului, nu are frunzele pătate sau tulpini atacate de dăunători.
Plantarea răsadurilor
Pentru a nu fi întrerupt procesul biologic, recomandarea este să folosești răsaduri în ghivece sau cuburi nutritive. Plantarea se poate realiza manual. De asemenea, lucrările de plantare pot fi mecanizate sau parțial mecanizate, prin folosirea:
- mașinilor de plantat cu introducere manuală a răsadului în gropi;
- mașini cu introducere mecanică a răsadurilor în sol.
Plantarea răsadurilor depinde de temperatura minimă în sol. Reține că temperaturile minime realizate în solariile bloc, de exemplu, sunt mai ridicate decât cele din exterior cu 5-6°C, în vreme ce, în cele de tip tunel, ele pot fi mai mari cu 6-7°C. Un alt aspect de care va trebui să ții cont este distanța la care plantezi răsadurile, ea fiind diferită, în funcție de specie.
Lucrări de întreținere pentru culturile legumicole în spații protejate
Întreținerea culturilor în spații protejate presupune asigurarea condițiilor optime de mediu pentru ca plantele să poată crește și să se dezvolte, astfel încât producțiile să fie satisfăcătoare atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Din această perspectivă, este esențial să creezi microclimatul potrivit, prin controlul temperaturii, al luminii, al umidității, să efectuezi corect și la timp lucrările generale, dar și specifice de întreținere a culturii și să aplici măsurile fitosanitare, care implică tratamente fungicide, erbicide și insecticide.
Crearea condițiilor optime de mediu
Crearea microclimatului potrivit pentru culturile legumicole protejate se referă la dirijarea factorilor de mediu, astfel:
- temperatura și aerisirea - dacă alegi să cultivi legume în solarii, este indicat să ții cont de câteva aspecte:
- primăvara devreme - temperaturile exterioare sunt scăzute (4-5°C), ceea ce înseamnă că va trebui să ții solarul închis, până ce temperatura din interior ajunge la 20-25°C, realizând aerisirea numai în zilele însorite, dimineața, în jurul orei 10:00;
- în zilele însorite, solarul se ține deschis până în jurul orei 16:00, apoi este indicat să-l închizi, pentru ca, până la apusul soarelui, temperatura din interior să fie mai mare cu 10-12°C față de cea din afară, pentru că nopțile sunt reci;
- începând cu iunie - solarul se ține deschis atât ziua, cât și noaptea, luând în calcul ca temperatura din interior să nu depășească 28-30°C; dacă acest lucru se întâmplă, aerisești solarul prin acoperiș și apoi îl descoperi;
- la începutul toamnei - solariile se închid din nou pe timpul nopții, când temperaturile scad sub 20°C și faci aerisirea numai la nevoie;
- toamna și primăvara, când este frig și bate vântul, solarul se ține închis; dacă temperatura din interior crește prea mult, aerisirea se face prin deschiderea solarului în partea opusă direcției din care bate vântul.
- în sere, în timpul ciclului II, începând cu luna septembrie, trebuie să asiguri temperaturile favorabile pe timpul nopții, ca să eviți diferențele mari dintre zi și noapte;
- lumina - în spațiile protejate, ea este influențată de radiația luminoasă; astfel, toamna și primăvara, este recomandat să asiguri transparența maximă a materialelor de acoperire (sticlă, folie de polietilenă, policlorură de vinil etc.); vara, radiația solară poate fi în exces și este indicat să iei măsuri speciale: acoperă geamurile de pe acoperiș cu un strat fin de praf de cretă și umbrește solariile cu ecrane speciale; în sere, nivelul optim al intensității luminii pentru plantele legumicole este de 8000-1200 de lucși; lumina este insuficientă în intervalul 20 octombrie - 20 februarie și este în exces în perioada 20 aprilie - 10 septembrie, fiind nevoie să intervii ca să asiguri necesarul de lumină optim;
- umiditatea din aer - în solarii, nivelul umidității este mai mare decât cel din serele acoperite cu sticlă; variația umidității absolute și relative din aer depinde de metoda de udare (pe brazdă, prin aspersiune, prin picurare) și de volumul de aer din spațiul respectiv; dirijarea umidității se realizează prin:
- aerisiri;
- evitarea udărilor prin aspersiune, atunci când în exterior temperaturile sunt scăzute; în această situație, este recomandată udarea prin picurare sau pe brazdă.
- umiditatea solului - depinde de lungimea duratei de vegetație și de condițiile din microclimat; la începutul vegetației, consumul de apă este redus, iar udările se fac la intervale de timp mai mari și cu apă puțină; pe măsură ce plantele se dezvoltă și ținând cont și de intensificarea evaporării apei, din cauza temperaturilor ridicate, udarea se realizează mai des și în cantități mai mari.
Lucrări generale și speciale de întreținere
Potrivit lucrării „Tratat de legumicultură” (2004), pentru a obține producții constante și de calitate, în spațiile protejate este nevoie de realizarea unor lucrări generale și speciale de întreținere.
Cele mai importante lucrări generale sunt:
- completarea golurilor, în funcție de specie;
- afânarea solului prin prașile mecanice sau manuale, pentru asigurarea unui drenaj corespunzător; în sere, se face la culturile înființate direct pe sol și numărul lucrărilor depinde de tipul de sol și de metoda de irigare;
- irigarea culturilor - prin aspersie, picurare, pe brazdă, cu furtunul, în funcție de cerințele speciei cultivate, tipul de sol, de anotimp și de faza de vegetație; normele de udare depind de metoda de irigare, anotimp, cerințele speciei, faza de vegetație;
- aplicarea tratamentelor de fertilizare;
- mulcirea solului - se efectuează atât pe intervalele dintre rândurile de plante, cât și pe cele dintre plante pe rând, cu materiale speciale, pentru evitarea formării crustei, apariția buruienilor și menținerea umidității optime. Vezi informații despre foliile de mulcire biodegradabile: Folia biodegradabilă de mulcire este alegerea fermelor performante.
Cele mai importante lucrări speciale sunt:
- susținerea plantelor - în solarii, se face pe spalier, sârmele solarului;
- copilitul - înlăturarea totală sau parțială a lăstarilor de la subsuoara frunzelor; lucrarea este recomandată mai ales în cazul culturilor de tomate, dar poate fi practicată și pentru cele de ardei și vinete;
- cârnitul - se face diferit, în funcție de specie;
- ciupitul - este o lucrare specifică, recomandată în cazul în care optezi pentru cultura de castraveți și are ca scop dirijarea fructificării pe ramificațiile de ordin superior; se poate aplica, însă, și la culturile de pepeni, ardei și vinete;
- defoliatul - îndepărtarea frunzelor îmbătrânite și bolnave de la bază, către partea superioară a plantelor, până sub prima inflorescență;
- polenizarea suplimentară - este recomandată mai ales în cazul culturii de tomate, pentru asigurarea legării fructelor.
Măsuri de combatere a bolilor și a dăunătorilor
La fel ca în cazul culturilor de câmp, prima modalitate de apărare față de acțiunea factorilor patogeni este monitorizarea culturii și consultarea specialiștilor, pentru identificarea din timp a semnelor de boală sau ale atacurilor dăunătorilor și a acționa eficient. Reține că este important să citești cu atenție instrucțiunile produselor pe care le poți găsi și în fitofarmacii, ca să știi care este doza optimă pe care ar trebui să o aplici și în ce perioadă de vegetație a plantelor, precum și care este timpul de pauză până la recoltare.
Principalele boli ale culturilor legumicole în spații protejate sunt:
- căderea plantelor (Phytophthora parasitica);
- ofilirea plantelor (Corynebacterium michiganense, Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae);
- putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea);
- putregaiul cu scleroți (Sclerotinia sclerotiorum);
- pătarea brună a frunzelor (Cladosporium fulvum);
- mana (Pseudoperonospora cubensis, Phytophthora infestans);
- făinarea (Leveillula taurica);
- pătarea unghiulară (Pseudomona lacrimans);
- putregaiul bazei tulpinilor (Didymella bryoniae).
Principalii dăunători ai culturilor legumicole protejate sunt:
- nematodul rădăcinilor (Meloidogyne incognita);
- musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum);
- păianjenul roșu (Tetranychus urticae);
- afidele (Myzus persicae);
- musca minieră (Liriomyza species);
- păduchele solanaceelor (Macrosiphon euphorbiae);
- tripși, trips tabaci (Frankliniella occidentalis, Heliothrips haemorrhoidalis).
BASF are experiența, cunoștințele și soluțiile necesare pentru a-ți putea proteja investiția și a te ajuta să obții recolte sănătoase și de bună calitate, indiferent de mărimea suprafeței cultivate. Astfel, dacă dorești să înființezi culturi în solarii și sere pe suprafețe mici, ai la dispoziție produsele microambalate (fungicide, erbicide și insecticide), pentru a-ți proteja culturile de atacurile dăunătorilor, dezvoltarea buruienilor sau de boli.
Produsele BASF omologate pentru culturile din sere și solarii:
Dagonis®
Se poate aplica la culturile de tomate, ardei, vinete, căpșun, salată, cucurbitacee cu coajă necomestibilă (pepene roșu, pepene galben, dovleac, etc.), cucurbitacee cu coajă comestibilă (castraveți, zucchini, etc.).
Este un fungicid polivalent, care se aplică la peste 20 de culturi, printre care și amintite mai sus, din sere și solarii. Dagonis® combină două substanțe active inovatoare, fluxapiroxad și difenoconazol, pentru un control pe termen lung al unui spectru larg de boli și este util pentru managementul rezistenței.
Scala®
Una dintre cele mai întâlnite boli la culturile de legume în spații protejate este putregaiul cenușiu (cauzat de cipuerca Botrytis cinerea). Pentru combaterea acestuia, BASF recomandă aplicarea fungicidului Scala® . Doza omologată este de 2l/ha pentru culturile de cucurbitacee cu coaja comestibilă (castravete, zucchini, dovlecei), tomate, vinete, ardei, salată și altele asemănătoare, plante aromatice, plante ornamentale.
Cucurbitacee cu coaja comestibilă (castravete, zucchini, dovlecei, etc.) în sere și solarii | Botrytis cinerea | 2 l/ha |
Tomate, vinete (câmp, sere și solarii) | Botrytis cinerea | 2 l/ha |
Ardei (sere și solarii) | Botrytis cinerea | 2 l/ha |
Salata și altele asemănătoare, inclusiv plante aromatice (sere și solarii) | Botrytis cinerea | 2 l/ha |
Plante ornamentale (bulbi de flori), (câmp, sere și solarii) | Botrytis cinerea | 0,5 % |
Principalele plante legumicole cultivate în sere și solarii
Dacă vrei să înființezi culturi legumicole în solarii, atunci este bine să știi că, pentru prima parte a perioadei de plantare, se pretează plante care sunt mai puțin pretențioase în ceea ce privește temperatura. Astfel, poți opta pentru legumele verdețuri, cum sunt salata, ridichile de lună, ceapa verde, usturoiul verde, mărarul, pătrunjelul pentru frunze. Ulteriori, când le poți asigura mai ușor un climat propice dezvoltării, poți cultiva și specii mai pretențioase la temperatură, precum tomatele timpurii, ardeiul gras, castraveții, pepenele galben, dovleceii sau fasolea verde.
Producțiile obținute în sere implică unele costuri mai ridicate decât cele din solarii, motiv pentru care serele trebuie utilizate cât mai rațional și intensiv. De aceea, există specii de bază pe care le poți cultiva în mai multe cicluri de producție și culturi secundare, precum salata, gulioarele, varza timpurie, uneori chiar spanac, ceapă și usturoi verde, fie în sistem de culturi pure (anticipate), fie anticipat-asociate sau asociate. Un alt aspect important de care e bine să ții cont este că unele specii, cum sunt castraveții, varza și salata, au condiții de umiditate mai bune în serele acoperite cu sticlă, decât în cele cu polietilenă. De asemenea, în serele acoperite cu polietilenă, pot fi cultivate plante care nu sunt pretențioase la căldură (vinete, ardei, tomate, castraveți), chiar de la începutul lunii februarie, practic, cu peste două luni înaintea plantării în solariile neîncălzite.
Conform lucrării „Tratat de legumicultură” (2004), speciile de bază de plante legumicole pe care le poți cultiva în sere sunt:
- ciclul I iarnă-vară, în sere încălzite - tomate, ardei, vinete, castraveți cu fructe lungi;
- ciclul I primăvară-vară, în sere încălzite - castraveți cu fructe lungi, castraveți cu fructe semilungi, pepeni galbeni;
- ciclul I primăvară-vară, în sere semiîncălzite - fasole păstăi, tomate, ardei, castraveți cu fructe lungi, castraveți cu fructe semilungi;
- ciclul I intermediar primăvară-vară sau toamnă, în sere neîncălzite - pepeni galbeni, tomate, ardei, vinete, castraveți cu fructe mici, tip cornichon;
- ciclul II vară-iarnă, în sere încălzite - fasole păstăi, tomate, ardei;
- ciclul II vară-toamnă, în sere neîncălzite - castraveți cu fructe lungi, castraveți cu fructe mici, tip cornichon, fasole păstăi.
Din perspectiva recoltelor, potrivit lucrării „Legumicultură. Volumul III” (2003), la principalele plantele legumicole ce pot fi cultivate în sere și solarii se pot obține următoarele producții:
- tomate (Lycopersicon esculentum Mill., sin. Solanum lycopersicum L., sin. Lycopersicum lycopersicum Karst., familia Solanaceae) - în solarii, se pot obține între 40-50 t/ha, la cultura de ciclu scurt, și între 55-70 t/ha în ciclul prelungit; în sere, producția, în ciclul I, poate ajunge până la 70-100 t/ha, iar în ciclul II, până la 50-70 t/ha;
- ardei (Capsicum annuum L. Familia Solanaceae) - în solarii și sere se cultivă, de regulă, ardeiul gras și iute; se pot obține 35-45 de t/ha la ardeiul gras și 10-15 t/ha la ardeiul iute; în sere, producția de ardei gras poate varia între 40 și 80 de t/ha, iar la ardeiul iute poate fi între 10-20 t/ha;
- pătlăgelele vinete (Solanum melongena L. Familia Solanaceae) - în solarii, primele recolte apar la jumătatea lunii iunie sau la începutul lunii iulie; recoltarea se realizează eșalonat, până la începutul lui octombrie; producția variază între 35 și 50 de t/ha; în sere, recoltarea începe în aprilie și durează până la jumătatea lui iulie; se pot obține 50-70 t/ha;
- fasolea de grădină (Phaseolus vulgaris L. Familia Papilionaceae (Fabaceae)) - în solarii, recoltarea se face eșalonat și producția poate fi de 7-8 t/ha la fasolea oloagă și de 25-30 t/ha la fasolea urcătoare; în sere, primele recoltări încep la 50-60 de zile de la plantare și producția poate varia între 20-30 t/ha;
- castravetele (Cucumis sativus L. Familia Cucurbitaceae)- în solarii, în sere, se cultivă în mai multe cicluri; în ciclul I, se pot obține 100/220 t/ha pentru castraveții cu fructe lungi și între 80-140 t/ha la cei cu fructe semilungi; în ciclul al II-lea, producțiile pot atinge 60-80 de t/ha, la castraveții cu fructe lungi, și 30-60 de t/ha, la cei cu fructe mici;
- salata (Lactuca sativa L. Familia Compositae) - în solarii, se cultivă în sistemul culturilor asociate și succesive, pentru sporirea rentabilității; recoltarea are loc la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, iar producția poate fi de 25-30 t/ha, în cultură pură; în sere, se cultivă și în stare pură, dar mai ales asociată cu tomate, castraveți, ardei, fasole; recoltarea se face pe măsură ce căpățânile ajung la maturitate, iar în culturile pure se poate ajunge la o producție de 30-40 t/ha.
Avantajele cultivării plantelor legumicole în sere și solarii
Deși costurile de producție pot fi ceva mai ridicate decât în cazul culturilor în câmp deschis, cultivarea legumelor în spații protejate, așa cum sunt solariile și serele, îți poate aduce o serie de avantaje, dacă respecți tehnologia de cultivare specifică fiecărei specii și aplici măsurile fitosanitare pentru prevenirea și combaterea buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor. Printre acestea, cele mai importante sunt:
- continuitatea producției - poți obține producții extratimpurii și timpurii, iar producția este eșalonată, astfel că poți recolta în perioade diferite ale anului;
- calitatea superioară a produselor - creezi un microclimat mai bun pentru plante decât dacă le-ai cultiva în câmp, oferindu-le exact necesarul de lumină, umiditate, căldură și nutrienți;
- realizarea de producții mari la unitatea de suprafață - având controlul asupra factorilor de mediu, alegând să cultivi doar răsaduri sănătoase, viguroase și rezistente la boli și dăunători și respectând tehnologia de cultivare și de întreținere, poți obține producții mai mari și de o mai bună calitate;
- evitarea pericolelor legate de intemperii - grindina, ploile torențiale, înghețurile, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, furtunile de intensitate mare, căderile masive de zăpadă nu mai pot calamita culturile, pentru că ele sunt protejate;
- prelungirea perioadei de vegetație în toamnă - controlezi condițiile de mediu în care cresc, se dezvoltă și rodesc plantele cultivate în sistem protejat.
Alături de culturile protejate de fructe și flori, cultivarea plantelor legumicole în sere și solarii poate fi profitabilă pe termen lung, în condițiile în care efectuezi la timp și corect lucrările de pregătire și întreținere specifice fiecărei specii și ții cont de condițiile de mediu optime pe care ar trebui să le creezi în microclimatul protejat.
Bibliografie:
„Culturi agricole protejate” (material pentru studenții anului II programul de master. Tehnici nepoluante în industria agroalimentară), Conf. univ. dr. ing. Ioan Băisan, Universitatea Tehnică „Gh. Asacchi” din Iași, Facultatea de Mecanică, 2016
„Tratat de legumicultură”, Ruxandra Ciofu - coordonator, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgoș, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu, Editura Ceres, București, 2004
„Legumicultură. Volumul III”, Nistor Stan - coordonator, Neculai Munteanu, Teodor Stan, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2003